Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Preşedintele austriac în exerciţiu, social-democratul Heinz Fischer, a fost reales duminică, obţinând o victorie zdrobitoare în faţa candidatei controversate a extremei-dreapta, Barbara Rosenkranz.
La votul pentru preşedinte au fost chemaţi 6,35 de milioane de austrieci şi, printre cetăţenii cu drept de vot numărându-se, pentru prima oară, şi tinerii de 16 ani, informează AFP. Potrivit primelor estimări ale Institutului ARGE, Fischer ar fi obţinut peste 78% din voturi, în timp ce Rosenkranz, aproximativ 16%, iar cel de-al treilea candidat, Rudolf Gehring, în vârstă de 61 de ani, liderul partidului creştin CPOe, care se opune avortului, ar fi obţinut 6% din voturi. Faţă de precedentul scrutin prezidenţial din 2004, rata de participare la vot, în ciuda acceptării şi a tinerilor de 16 ani, a scăzut de la 71,6% cât a fost atunci, la mai puţin de 50%.
În 2004, Heinz Fischer a învins-o pe conservatoarea Benita Ferrero-Waldner cu 52,39 la sută din sufragii, dar pentru acest scrutin, Partidul Democrat-Creştin OeVP, care participă la Guvernul de mare coaliţie condus de social-democratul Werner Faymann, a renunţat să prezinte un candidat.
CAMPANIE DISCRETĂ
Dacă realegerea lui Heinz Fischer, în vârstă de 71 de ani - susţinut de Verzi pentru a bara extrema-dreaptă - pentru un al doilea mandat de şase ani nu era pusă sub semnul întrebării, atenţia se îndrepta asupra scorului lui Rosenkranz, o mamă de familie în vârstă de 51 de ani, după ce extrema-dreaptă a progresat la toate scrutinele în ultimii ani, în special la cel legislativ din 2008, scrie AFP.
Actuala campanie electorală a fost discretă şi ar fi trecut aproape neobservată dacă nu ar fi existat afirmaţiile controversate făcute de Barbara Rosenkranz pe tema Holocaustului. Rosenkranz, al cărei soţ este unul dintre fondatorii unui partid neonazist, s-a declarat, iniţial, în favoarea unei reforme a legii care reprimă activităţile neonaziste şi opiniile negaţioniste, sub pretextul respectării libertăţii de exprimare. Ulterior, ea a fost nevoită să revină asupra acestor afirmaţii, în urma criticilor inclusiv din partea partidului populist de extremă-dreapta FPOe.Preşedintele în exerciţiu a refuzat orice dezbatere televizată cu ea, explicând că nu doreşte "o dezbatere pe tema camerelor de gazare".
Preşedintele austriac are în special un rol onorific şi moral, dar este singurul lider ales direct de cetăţeni.
Citește pe Antena3.ro
