Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După patru ani în care predecesorul său, Donald Trump, a flirtat cu dictatorii planetei și a aruncat multilateralismul la stâlpul infamiei, Joe Biden își începe astăzi primul turneu internațional în calitate de președinte pentru a promova un mesaj clar și puternic: SUA revin în postura de lider al democrațiilor de pretutindeni. Mesajul le este adresat, în egală măsură, șefului de la Kremlin, Vladimir Putin, cu care Biden se va confrunta, față în față, pentru prima oară de la instalarea sa la Casa Albă, dar și chinezilor, care așteaptă pași greșiți din partea americanilor pentru a ataca poziția de lider mondial a SUA.
Biden sosește astăzi în Europa, unde va participa la summiturile anuale ale G7, NATO și UE, înaintea întrevederii de magnitudine globală cu Putin, care va avea loc la Geneva, pe data de 16 iunie. Șeful Casei Albe se va întâlni mai întâi cu partenerii din G7 – Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia și Japonia –, de vineri până duminică, într-o localitate din sud-vestul Angliei, după care o va vizita pe Regina Elisabeta a II-a, la Castelul Windsor. De acolo, el se va îndrepta spre Bruxelles, pentru reuniunile la nivel înalt a NATO, din 14 iunie, și a UE, din 15 iunie. Apoi, după armonizarea pozițiilor cu aliații europeni, Biden va zbura la Geneva pentru întâlnirea-șoc cu Putin, cel pe care îl caracteriza recent drept „asasin”.
SUA revin în fruntea blocului democratic
Pregătită cu minuțiozitate, coregrafia turneului a fost gândită pentru a transmite un mesaj simplu și puternic – la summitul cu liderul rus, Biden va reprezenta întregul bloc democratic și nu doar interesele SUA. De altfel, într-un articol de opinie publicat în influentul cotidian „The Washington Post”, Joe Biden a promis să consolideze alianțele democratice ale SUA în fața amenințărilor tot mai numeroase venite din partea Rusiei și Chinei. În articolul intitulat „Călătoria mea în Europa are ca obiectiv dorinţa Americii de a ralia democraţiile lumii”, Biden a transmis, cu subiect și predicat, că Washingtonul trebuie „să conducă lumea de pe o poziţie de forţă”. „Fie că este vorba despre eradicarea pandemiei de coronavirus în întreaga lume, despre gestionarea provocărilor reprezentate de accelerarea crizei climatice sau despre răspunsuri la activităţile nocive ale guvernelor Chinei şi Rusiei, SUA trebuie să conducă lumea de pe o poziţie de forţă”, a insistat Biden, care a remarcat că, „în acest moment de incertitudine globală”, turneul său european caută să reafirme „angajamentul reînnoit al Americii faţă de aliaţii şi partenerii noştri şi de a demonstra capacitatea democraţiilor de a face faţă deopotrivă provocărilor şi de a răspunde ameninţărilor acestei noi epoci”.
Schimbare de optică
Timp de patru ani, Trump a susținut că SUA nu-și mai pot permite financiar să o facă pe jandarmul planetei și a promovat un izolaționism ostentativ, intrând în conflicte dure cu aliații tradiționali ai Americii. De cealaltă parte, pe fondul dezastrului provocat de coronavirus, Biden poziționează SUA drept principal donator și furnizor de vaccinuri la nivel mondial, contribuind implicit la revitalizarea economiilor de pretutindeni. Mai mult, de îndată ce a preluat președinția, el a revendicat din nou poziția de lider mondial al țării sale în lupta contra schimbărilor climatice și s-a pus la masa negocierilor cu ayatolahii de la Teheran, declarând că vrea să readucă SUA în tratatul nuclear internațional cu Iranul. „America s-a reîntors!”, și-a sintetizat Biden crezul în materie de politică externă. Alternativa, conform șefului diplomației americane, Antony Blinken, ar fi preluarea controlului de către China sau chiar apariția „haosului” la nivel planetar. Între timp însă, partenerii europeni, care se refac încă după traumele diplomatice provocate de Trump, ar putea privi cu scepticism promisiunile lui Biden. Spre exemplu, luna trecută, fricțiunile dintre SUA și europeni au reizbucnit, în momentul în care Washingtonul a blocat încercările Franței la ONU de a solicita o încetare a focului între Israel și Hamas, în Fâșia Gaza.
Întâlnire de gradul zero
Dacă la primele trei reuniuni Biden va avea probabil parte de o atmosferă mai mult decât amicală, nu același lucru se poate anticipa despre întrevederea șefului Casei Albe cu Putin, organizată în contextul unor tensiuni fără precedent între cele două superputeri. Washingtonul a sancţionat Moscova într-o serie de dosare, pentru acuzaţii de ingerinţă în alegeri, piraterie informatică, spionaj, reprimarea principalului opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, ameninţarea militară la adresa Ucrainei, precum și pentru anexarea provinciei ucrainene Crimeea. De cealaltă parte, Rusia a răspuns prin numeroase contramăsuri, iar de câteva săptămâni cele două puteri nu mai au ambasadori în cele două capitale. În plus, Moscova acuză NATO că şi-a intensificat activitatea militară la frontierele ruse, prin desfăşurarea de trupe şi de exerciţii militare. „Suntem uniţi pentru a răspunde provocărilor Rusiei la adresa securităţii europene, începând prin agresiunea ei în Ucraina, şi nu va exista nicio îndoială asupra determinării SUA de a apăra valorile democratice, pe care nu le putem separa de interesele noastre”, a scris Biden, în articolul semnat în „The Washington Post” cu câteva zile în urmă. „Preşedintele Putin ştie că nu voi ezita să răspund viitoarelor activităţi care aduc prejudicii. În timpul întâlnirii noastre, vreau să subliniez din nou angajamentul Statelor Unite, al Europei şi al democraţiilor ataşate aceloraşi principii pentru apărarea demnităţii şi a drepturilor omului”, a mai scris el. Potrivit unor surse de la Casa Albă, Biden va aborda în timpul discuțiilor cu Putin inclusiv problema recentelor atacuri cibernetice declanșate de pe teritoriul Rusiei asupra unor obiective strategice americane, subiectul desfășurării militare masive a Rusiei la granița cu Ucraina, cazul Navalnîi, precum și relațiile apropiate cultivate de Moscova cu dictatorul Alexander Lukașenko. De altfel, Biden a dat deja de înțeles că nu are mari așteptări de la întâlnirea cu Putin, însă își dorește stabilirea unor relații „mai stabile” cu Moscova. Extinderea noului tratat START în privința armelor nucleare, în luna februarie, este un exemplu că pot fi încheiate înțelegeri între cele două părți. De asemenea, Biden are nevoie de ajutorul Kremlinului pentru realizarea unor progrese în negocierile nucleare cu Iranul, țară apropiată de Rusia. De cealaltă parte, nici rușii nu par să aibă așteptări mari de la această întâlnire. „Nu trebuie să ne așteptăm la niciun fel de resetare a relațiilor ruso-americane. Acestea vor rămâne conflictuale”, declara recent un profesor de la Universitatea HSE din Moscova, care exprima o părere generală vehiculată în ultimele săptămâni în capitala Rusiei. Fără îndoială însă, este foarte puțin probabil ca întâlnirea să se încheie precum cea de la Helsinki, dintre Trump și Putin, în 2018. La vremea respectivă, Trump i-a șocat până și pe cei mai înfocați susținători republicani, afirmând, la sfârșitul întrevederii, că îl crede pe Putin și nu pe liderii serviciilor de informații americane, atunci când președintele rus l-a asigurat că Rusia nu s-a amestecat în alegerile prezidențiale din SUA, în 2016. Acum, până și organizarea unei conferințe de presă comune, cu participarea lui Biden și Putin, rămâne în aer. „Știu că-l vom determina pe președintele Biden să vină”, a declarat secretarul de presă de la Casa Albă, Jen Psaki. „Sper ca și omologii mei ruși să obțină același lucru din partea președintelui Putin”, a adăugat ea.
Încă de la începutul mandatului său, Biden s-a distanțat ferm de camaraderia afișată de Trump în relația cu Putin, care a reușit să-i scoată din minți până și pe cei mai înfocați dintre susținătorii fostului președinte american.
