Cazul Grecu, bomboana de pe coliva relaţiilor româno-ruse

La doar o zi după ce preşedintele Ro­mâ­niei, Traian Băsescu, le mulţumea, cu ocazia Zilei Marinei, echipajelor ruseşti care se află în formaţii ancorate în Marea Neagră, în cadrul gru­pului de cooperare navală BLACKSEAFOR, Moscova i-a transmis „răspunsul la salut". Acesta a venit sub forma reţinerii diplomatului român Gabriel Grecu, sub acuzaţia de spionaj.

Conform serviciilor de securitate ruseşti (FSB), secretarul I din cadrul De­partamentului Politic al Am­ba­sa­dei României la Moscova era de fapt un ofiţer SIE sub acoperire care a fost prins în flagrant delict în timp ce încerca să pună mâna, la propriu, pe documente conţinând informaţii mi­litare cu caracter secret.

FSB a dat publicităţii ieri secvenţe din înregistrarea video a flagrantului. Imaginile au fost preluate în mass-media ruseşti. În acelaşi timp, publicaţiile care au comentat scandalul de spionaj izbucnit între România şi Rusia acreditează discret teoria potrivit căreia nu autorităţile de la Bucureşti ar fi fost beneficiarele informaţiilor obţinute de Grecu.

Scena flagrantului în plasa căruia a căzut diplomatul român a fost un centru comercial din vestul Mosco­vei. În imaginile difuzate de mass-media ruseşti apare un bărbat care depune, într-un compartiment pentru bagaje, o sacoşă de culoare nea­gră. După un timp, sacoşa este ridicată de un alt bărbat, prezentat drept Gabriel Grecu. Acesta este reţinut de ofiţeri ruşi. Imaginile îl înfăţişează mergând, sub escortă, spre ieşirea din centrul comercial şi ulterior coborând din maşina în care a fost transportat. În înregistrare, Gabriel Grecu este ţinut ferm de câte un braţ de doi bărbaţi îmbrăcaţi civil. Nu este legat sau încătuşat, în condiţiile în care arestarea şi detenţia nu sunt măsuri aplicabile unui diplomat, conform Convenţiei de la Viena.

Reţinerea diplomatului român şi acuzaţiile care i se aduc au fost amplu redate de presa din Rusia. FSB a di­fuzat un comunicat pe această temă, a dat pu­blici­tă­ţii înregistrarea video, iar Ministerul rus de Externe a anunţat că le-a transmis autorităţilor române un protest faţă de activităţile de spionaj în care se implicase oficialul român. La Bucureşti, nici Serviciul de Informaţii Externe (SIE), nici Ministerul Afacerilor Externe (MAE) nu au dorit să comenteze incidentul diplomatic. Mai mult, surse oficiale au declarat, pentru Mediafax, că autorităţile române nu au primit nici o informare sau notă oficială în legătură cu situaţia lui Gabriel Grecu.

În schimb, comisiile de politică ex­ternă din cele două Camere ale Parlamentului vor solicita MAE, dar şi altor autorităţi române o informare şi o evaluare referitoare la incidentul legat de diplomatul acuzat de spionaj şi declarat persona non grata, a anun­ţat preşedintele Comisiei de Politică Externă din Senat, Titus Corlăţean.

Reacţia MAE a apărut însă marţi. Ministerul a condamnat, într-un comunicat, „încălcarea gravă de către autorităţile Federaţiei Ruse a preve­derilor Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961" prin reţinerea lui Grecu, „prin tratamentul complet neadecvat aplicat acestuia". MAE invocă prevederile articolului 29 din Convenţia menţionată, potrivit căruia „persoana agentului diplomatic este inviolabilă. El nu poate fi supus nici unei forme de arestare sau detenţie. Statul acreditar îl tratează cu respectul care i se cuvine şi ia toate măsurile corespunzătoare pentru a împiedica orice atingere aducă persoanei, libertăţii şi demnităţii sale".

Relaţia României cu Rusia era deja afectată de scandalul „Floricel"
Cel mai recent scandal de spionaj care a implicat România datează de la începutul anului 2009. Elemen­te­le din faimosul dosar „Floricel" im­pli­cau oficiali din Ambasada Ucrai­nei la Bucureşti şi ricoşau înspre Am­basada Rusiei. De altfel, doi ata­şaţi militari ucraineni şi trei diplomaţi ruşi au fost expulzaţi din Ro­mâ­nia în acest context. Această in­formaţie, apărută în mass-media în mai 2009, este atribuită preşedintelui Traian Băsescu, potrivit unui raport intern al Ambasadei Austriei la Bucureşti. Documentul, semnat de ambasadorul Martin Eichtinger, era adresat MAE austriac, precum şi ambasadelor acestei ţări la Bruxe­l­les, Chişinău, Kiev şi Moscova şi relata, în cinci pagini, conţinutul unei discuţii dintre Traian Băsescu şi am­basadorii UE acreditaţi la Bucureşti. În document se mai arăta că, potri­vit preşedintelui României, relaţia din­tre Bucureşti şi Moscova a fost afec­tată de scandalul de spionaj cu Ucraina. La aproape un an şi jumă­ta­te de la apariţia în presă a info­r­ma­ţiilor din raportul austriac, Am­ba­sada Austriei nu a dat nicio lă­mu­ri­re. Contactaţi în repetate rânduri de Jurnalul Naţional, oficialii am­ba­sa­dei au „recitat" aceeaşi declaraţie - deocamdată se analizează felul în care documentul a parvenit mass-media, iar concluziile anchetei in­ter­ne vor fi date publicităţii. În martie 2009, subofiţerul MApN Floricel Achim şi bulgarul Marinov Zikolov au fost reţinuţi sub acuzaţia că au furnizat secrete militare unei terţe părţi.

Teoriile conspiraţiei în presa moscovită
Acest caz ar putea complica re­la­ţia dintre Rusia şi România, deja marcate de răceală, dar şi de o serie de subiecte conflictuale, co­menta ieri presa străină care a re­la­tat acest caz. Reuters nota că „Rusia şi-a exprimat preocuparea, în februarie, cu privire la planurile Statelor Unite de a instala rachete de interceptare în România, în ceea ce Washingtonul afirmă că este o măsură de apărare împotriva potenţialelor ameninţări din par­tea Iranului", iar Euronews puncta că „acest caz de spionaj ar putea complica şi mai mult re­la­ţiile diplomatice dintre Mos­cova şi Bucureşti". Relaţiile dintre Rusia şi România sunt reci, co­men­­tează la rândul său agenţia Associated Press, adăugând că România a ade­rat în 2004 la NATO şi a enervat Rusia susţinând Guvernul pro­european din Republica Moldova. Agenţia germană DPA remarcă fap­tul că acest caz intervine la numai câteva săptămâni după ce Statele Unite au predat zece spioni ruşi în schimbul a patru agenţi occidentali la aeroportul din Viena. Potrivit postului de televiziune Vesti, care a difuzat imaginile din flagrant, infor­ma­ţii­le pe care încerca să le obţină Gabriel Grecu (foto) nu erau destinate numai României. Moscow Times scrie că „serviciile speciale ale României acţionează în interesul NATO, adi­că al SUA", în baza acordului pri­vind schimbul de informaţii de spionaj între statele membre ale Alianţei.

„Un caz simplu"
Unul dintre elementele interesante din acest caz este identitatea cetăţeanului rus de la care Gabriel Grecu a încercat să obţină documente secrete. Opinia îi apar­ţine analistului rus Andrei Soldatov, de la portatul Agentura.ru. Bun cunoscător al FSB şi al stilului de lucru din interiorul serviciului, familiarizat cu afacerile de spionaj, Soldatov a declarat, pentru Jurnalul Naţional, că, „cel mai probabil, persoana neidentificată implicată în acest caz fie este ofiţer în cadrul FSB, fie a fost recrutată pentru flagrant. Iar faptul că FSB a anun­ţat atât de repde reţinerea diplomatului se explică astfel: nefiind implicat nici un cetăţean rus, ci doar un diplomat străin în flagrant delict, povestea este foarte simplă". Cu privire la posibilitatea ca partea rusă să fi violat Conven­ţia de la Viena arestând un diplomat, Soldatov a spus: „Nu cred că a fost propriu-zis arestat, ci, mai degrabă, reţinut pentru o pe­rioa­dă scurtă, caz în care s-au respectat preve­derile dreptului interna­ţio­nal".

EXPULZĂRI LA SCHIMB
MAE român a anunţat ieri că şi un diplomat din cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucucreşti, cu grad de Secretar I, a fost declarat persona non grata, urmând să părăsească teritoriul ţării noastre în 48 de ore. Numele secretarului de la ambasada rusă nu a fost dat publicităţii, iar MAE român a precizat că această măsură a fost luată după cea similară adoptată de Rusia în cazul diplomatului român Gabriel Grecu.

Deşi reprezentanţii ambasadei Rusiei de la Bucureşti nu au vrut să devăluie identitatea secretarului expulzat, surse diplomatice care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat pentru Mediafax că o parte din cei cinci secretari de rag I ale căror nume apar pe site-ul ambasadei şi-au încheiat deja mandatul. Potrivit aceloraşi surse, la ambasadă, din grupul trecut pe site, ar mai fi doi secretari, Alexander Soşnikov şi Anatoli Akopov. Dar au mai precizat sursele, între timp, în locul celor plecaţi au venit alţii, însă numele acestora nu au fost trecute pe site-ul ambasadei.