China și India îl ascund pe Putin, de gura Occidentului

Anul trecut, întreaga lume i-a urmărit cu mare interes pe președinții Chinei, Xi Jinping, Rusiei, Vladimir Putin, pe premierul Indiei, Narendra Modi, precum și pe alți lideri mondiali din cadrul organizației care susține Moscova, reuniți în orașul uzbec Samarkand, într-un summit extraordinar, desfășurat timp de două zile.

În centrul atenției s-a aflat modul în care fiecare dintre liderii prezenți a interacționat cu Putin. La momentul respectiv, trecuseră mai mult de șase luni de la invadarea Ucrainei, în războiul care a declanșat un dezastru umanitar, a zguduit economia globală și a dus la o insecuritate alimentară fără precedent la nivel mondial.

Modi se distanțează de Kremlin

Anul acesta, India, țara-gazdă a summitului OCS, a părut dornică să evite o nouă disecare internațională a evenimentului, optând în schimb pentru o reuniune virtuală, într-o formulă discretă, care este posibil să le fi convenit și celor doi principali actori ai OCS, Putin și Xi.

Summitul din India, care a avut loc marți după-amiază, a durat aproximativ trei ore și s-a încheiat cu publicarea unei declarații comune, de aproximativ 5.000 de cuvinte, mai scurtă decât cea enunțată la Samarkand.

Au lipsit, de asemenea, tradiționalele fotografii de grup, cina festivă și oportunitățile de întâlniri bilaterale între șefii de stat din Eurasia, pe care Rusia și China îi consideră de mult timp o masă critică de contracarare a așa-numitei influențe occidentale din regiune.

Oficialitățile din New Delhi nu au oferit o explicație exactă atunci când au anunțat, luna trecută, că vor organiza evenimentul online. Marți, autoritățile indiene au precizat că formatul „nu înseamnă, nu sugerează și nici nu insinuează, în niciun fel, diluarea obiectivelor pe care încercăm să le urmărim la summitul OCS”.

Observatorii politici susțin însă că Modi - care este preocupat de strângerea legăturilor Indiei cu SUA, inclusiv printr-o vizită de stat la Washington, efectuată la sfârșitul lunii trecute - a vrut, probabil, să evite cu orice preț imaginile în direct ale eventualelor primiri ale lui Putin și ale lui Xi în capitala țării, cu ocazia summitului OCS.

Organizația, care include, de asemenea, Pakistan, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Uzbekistan și - începând de ieri - Iran, a fost fondată în 2001 pentru a dezvolta securitatea și cooperarea regională și este condusă de Rusia și China, ambele aflate acum în polemici majore și aprinse cu administrația de la Casa Albă.

„După ce tocmai a fost primit la Washington, Modi fost nevoit să meargă pe o linie fină în privința gestionării percepțiilor”, este de părere Manoj Joshi, membru marcant al „Observer Research Foundation”, un grup de reflecție global, independent, cu sediul în New Delhi. Citat de CNN, el consideră că, „având în vedere sensibilitățile occidentale”, India nu a vrut ca Putin „să se plimbe” prin capitala țării.

Joc la siguranță

Deși Putin și Xi sunt mari susținători ai OCS și amândoi vor să își etaleze puterea și să fie percepuți drept factori de putere la nivel mondial, în special de către publicul lor intern, un summit cu o expunere estompată ar fi putut, de asemenea, să corespundă obiectivelor pe care aceștia le au. 

Prezența lui Putin la reuniunea OCS a fost prima sa apariție, chiar dacă una virtuală, pe scena mondială, de la rebeliunea grupării paramilitare Wagner, considerată aproape unanim drept cea mai mare amenințare la adresa puterii sale, de când liderul de la Kremlin a preluat puterea în Rusia, cu mai bine de două decenii în urmă.

Deși insurecția mercenarilor conduși de Evgheni Prigojin a fost rapid dezamorsată, la sfârșitul lunii trecute, imaginea președintelui de fier, construită cu grijă de Putin de-a lungul timpului, a fost puternic afectată. În acest context, rămâne neclar cât de ferm mai deține acum președintele rus puterea la Moscova. 

Mai mult, deși a participat la summitul OCS de anul trecut, liderul de la Moscova a părăsit rar Rusia de la începutul invaziei pe care a ordonat-o în Ucraina.

Participarea în persoană la reuniunea din acest an, concomitent cu gestionarea consecințelor politice ale unui șoc precum cel provocat de gruparea Wagner, ar fi putut reprezenta un risc pentru autocratul de la Kremlin.

Fără îndoială, organizarea virtuală a reuniunii a convenit de minune și Beijingului. China și-a intensificat în ultimele luni diplomația cu Europa, încercând să își repare imaginea și relațiile cu vechiul continent. Legăturile cu europenii se deterioraseră semnificativ încă de la începutul anului trecut, după ce Beijingul a refuzat să condamne invazia Rusiei în Ucraina și a continuat să îl susțină pe Putin, atât din punct de vedere economic, cât și diplomatic.

„Formatul online al reuniunii a evitat ca Xi să fie nevoit să pună în scenă o întâlnire cu Putin”, remarcă Steve Tsang, director al Institutului „SOAS China”, de la Universitatea din Londra.

Este mult mai ușor pentru Xi sau pentru China să demareze un dialog constructiv cu Europa fără a purta stigmatul unei întâlniri față în față cu Putin, în timp ce lipsa unei astfel de întrevederi „ar ridica, de asemenea, întrebări incomode” pentru Beijing, care menține un parteneriat strâns cu Moscova, mai afirmă Tsang, citat de CNN.

Moritz Rudolf, membru și cercetător la „Centrul Paul Tsai China” de la Facultatea de Drept Yale din SUA, este de acord că „atenția internațională asupra evenimentului s-ar fi aflat la cote mult mai ridicate, dacă ar fi avut loc o altă întâlnire, la nivel personal, între Xi și Putin”.

„Adevărata importanță” a summitului, în cadrul căruia Iranului i s-a acordat statutul de membru cu drepturi depline, iar aliatul-cheie al Moscovei, Belarus, a făcut un mare pas în această direcție, ar fi putut fi un alt motiv pentru care Beijingul să nu fie deranjat de o reuniune mai puțin mediatizată, pe fondul eforturilor Chinei atât de a fi percepută ca un potențial mediator al păcii între Rusia și Ucraina, cât și de a îmbunătăți relațiile cu Europa, a mai spus Rudolf.

OCS, la fel de importantă

Nimic din toate acestea nu ar trebui să sugereze însă că Rusia și China privesc OCS, precum și relațiile lor bilaterale ca fiind mai puțin importante decât înainte, avertizează experții.

OCS a fost mult timp un mijloc eficient pentru Moscova și Beijing de a-și gestiona echilibrul de putere în Asia Centrală și de a-și promova viziunea comună pentru a contracara ceea ce ambele puteri consideră a fi un pericol iminent al influenței occidentale - amenințare la care atât Xi, cât și Putin s-au referit în discursurile lor de marți, în fața participanților la reuniune.

„OCS contează în continuare pentru Putin, deoarece slăbiciunea relativă a Rusiei, juxtapusă la puterea relativă a Chinei, poate provoca o schimbare a echilibrului de putere și de influență între cele două state în cadrul grupului”, remarcă Tsang.

„Chiar dacă Rusia este un partener subordonat Chinei, în general, Moscova nu ar vrea să se întâmple așa și în acele țări din Asia Centrală care au făcut parte, anterior, din Uniunea Sovietică”, adaugă el.

Oportunități pierdute

Cu toate acestea, întâlnirile bilaterale, față în față, pot oferi liderilor mondiali, de asemenea, ocazia de a discuta probleme sensibile sau de a insista asupra unor puncte divergente, ce pot fi tratate mult mai puțin eficient într-un cadru virtual.

Având în vedere legăturile lor cu Rusia, atât asupra Chinei, cât și a Indiei au fost exercitate puternice presiuni occidentale pentru ca națiunile cele mai numeroase ale Planetei să-și limiteze relațiile cu Moscova sau chiar pentru a-l determina pe Putin să renunțe la războiul său din Ucraina.

China, în special, a încercat să utilizeze ceea ce susține a fi rolul său „neutru” în conflictul ucrainean, într-o încercare de a intermedia discuții de pace, iar Xi a vizitat Moscova în martie, într-o călătorie pe care Beijingul a ambalat-o în acest mod.

La summitul OCS de anul trecut, Modi a formulat cea mai directă critică publică de până acum la adresa războiului. El i-a spus lui Putin că „epoca de astăzi nu este o eră a războiului”.

În plus, la Samarkand, Putin a părut să recunoască faptul că și Xi l-a pus în fața unor puncte de vedere divergente. El a mărturisit public că Beijingul a avut „întrebări” și a exprimat „îngrijorări” în privința invaziei.

La actuala reuniune, niciunul dintre cei doi lideri nu a părut, cel puțin în mod public, să crească presiunea asupra lui Putin - chiar dacă declarațiile de la ambele summituri organizate în timpul războiului susțin „respectul reciproc pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a statelor”, precum și „neutilizarea forței sau a amenințărilor cu folosirea forței” - idei aflate în contrast flagrant cu acțiunile lui Putin în Ucraina.

În schimb, anul acesta, în timp ce liderii mondiali citeau pe rând declarațiile în formatul online al summitului, Putin și-a folosit timpul ce i-a fost alocat pentru a denunța sancțiunile occidentale împotriva războiului său și pentru a-și asigura omologii că rămâne puternic în fața acestor „provocări” și a „insurecției” de la Moscova.

„Rusia rezistă tuturor acestor sancțiuni și provocări și, în condițiile actuale, țara noastră se dezvoltă constant!”, a declarat el, pe un ton impasibil.