Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un politician de dreapta pentru preşedinţia Uniunii Europene şi unul de stânga pentru postul de "ministru de Externe". Acesta părea singurul sâmbure de consens cu o zi înainte de reuniunea informală de azi, când cei 27 de lideri ai Uniunii se întâlnesc la Bruxelles pentru a-i alege pe ocupanţii acestor două funcţii-cheie. O reuniune care s-ar putea prelungi până spre sfârşitul săptămânii şi pe a cărei reuşită se încumetă să parieze doar foarte puţini.
Pesimismul sau, mai diplomatic spus, scepticismul era la ordinea zilei ieri, cu o zi înainte de "Cina cea de taină", unde şefii de stat şi de Guvern din Uniunea Europeană ar urma să stabilească cine sunt ocupanţii a două posturi-cheie în economia instituţională a spaţiului comunitar.
De altfel, se discută despre prelungirea reuniunii de trei ore de astăzi cu un mic dejun de lucru care ar avea loc vineri. Asta pentru că liderii europeni par departe de un consens şi sunt slabe şanse să tranşeze lucrurile într-un timp atât de scurt.
NERĂBDARE
Presa europeană a scris despre liste extinse, de 20 de persoane, pentru funcţia de preşedinte al UE şi pentru cea de Înalt Reprezentant pentru Politică Externă. Despre liste scurte. Despre favoriţi şi candidaţi ieşiţi din cursă. Despre războiul dintre stânga şi dreapta europeană, dintre statele mari şi cele mici, dintre estici şi vestici, dintre bărbaţi şi femei. Cert este că, la mai puţin de 48 de ore înainte de cina de lucru prevăzută să înceapă la ora 18:00 la Bruxelles (ora 19:00 a României), oficialii suedezi, a căror ţară deţine preşedinţia prin rotaţie a UE, recunoşteau că îşi cam pierd răbdarea. "N-aş spune că procesul este ratat, dar încă n-am obţinut un acord", a spus ministrul pentru Afaceri Europene, Cecilia Malmström, proaspăt anunţată drept propunerea Stockholmului pentru postul de comisar european.
Mass-media europene se aşteaptă la negocieri maraton, care s-ar putea prelungi până spre week-end.
Nume noi şi vechi
Nume mai vechi, dar şi noi apariţii sunt vehiculate la bursa zvonurilor pentru ocuparea celor două funcţii, în vreme ce postul de secretar general al Consiliului de Miniştri, extrem de tehnic, nu face obiectul aceluiaşi interes. Un nume recent scos din pălărie este cel al ministrului de Externe al Spaniei, Angelo Moratinos (socialist) pentru funcţia de Înalt Reprezentant pentru Politică Externă. El ar "concura" cu italianul Massimo D'Alema, cel mai frecvent invocat de mass-media pentru acest post cu mare vizibilitate internaţională. Trecutul comunist al italianului nu este însă foarte bine digerat de multe dintre statele central şi est-europene.
În ceea ce-l priveşte pe ocupantul postului de preşedinte al UE, cu un mandat de doi ani şi jumătate, Germania şi Franţa au anunţat din nou că vor susţine acelaşi candidat. Acesta ar putea fi premierul belgian Herman Van Rompuy, promovat intens de Benelux. Printre candidaţii din "eşalonul al doilea" şi-a făcut loc, în ultimele zile, fostul preşedinte al Letoniei, Vaira Vike-Freiberga, în special pe fondul cererilor ca distribuirea posturilor să se facă luându-se în calcul şi ponderea semnificativă a femeilor în UE. Premierul olandez, Jan Peter Balkenende, şi cel luxemburghez, Jean-Claude Jüncker, aflaţi pe "lista scurtă" pentru funcţia de preşedinte, sunt creditaţi cu şanse şi pentru postul de ministru de Externe.
