Majoritatea familiilor din România, unde PIB-ul pe cap de locuitor este mai puţin de jumătate din media de la nivelul UE, au învăţat să trăiască cu bani puţin cu mult înainte de recesiune, însă în ultimii doi ani, în contextul reducerii salariilor bugetare cu un sfert, a eliminării bonusurilor, a disponibilizărilor şi a creşterii TVA, românii se străduiesc să se asigure că îşi pot cumpăra produsele de bază, notează luni Reuters într-un comentariu, citat de Agerpres. În urmă cu circa doi ani, România avea economia cu cel mai rapid ritm de creştere din UE. Investiţiile străine veneau în număr mare, la fel ca şi banii de la românii care lucrează în străinătate. Asemenea situaţiei din alte ţări est-europene, afluxul de credite ieftine a declanşat o frenezie în rândurile românilor dornici să-i ajungă din urmă pe occidentali, adaugă Reuters.
În prezent, cea mai mare parte a acestor câştiguri a dispărut. Moneda naţională a pierdut aproape o cincime din valoare în raport cu euro de la valorile record din 2008. Împrumuturile în valută forte, care afişau un ritm de creştere de două cifre în anii de dinaintea crizei, reprezintă în prezent peste jumătate din toate împrumuturile private, cântărind greu asupra a zeci de mii de deţinători de credite ipotecare. Pe străzile din România, unde casele de schimb valutar beneficiau în trecut de afluxul de remiteri de la imigranţii români, s-au înmulţit casele de amanet şi magazinele second-hand, mai scrie Reuters.
Datele băncii centrale arată că nivelul creditelor private era, la circa 41% din PIB în 2009, printre cele mai scăzute din UE, unde media era de 150 de procente. Însă aproximativ jumătate din forţa de muncă a României, reprezentând 4,5 de milioane de persoane, are, în medie, două împrumuturi la bănci sau la alte instituţii financiare. Unul din zece are restanţă la plata creditelor. În Grecia, unde economia a înregistrat scăderi nouă trimestre consecutiv, criza remodelează ţara, scrie Reuters. În afară de măsurile dure de austeritate adoptate pentru a îndeplini criteriile împrumutului de 110 miliarde de euro de la UE şi FMI, optimismul anilor prosperi aproape a dispărut. Situată la 13,5%, rata şomajului din Grecia nu este poate la fel de mare ca în Spania, însă continuă să crească şi se anticipează că va ajunge la cel puţin 14,6% în acest an. Şomajul în rândurile tinerilor greci este în continuare mare. În acest caz, nu este de mirare, notează Reuters, că un sondaj realizat în luna august 2010 pentru un ziar de centru-stânga a arătat că şapte din zece absolvenţi de facultate din Grecia au spus că vor să lucreze în străinătate.
Este cel mai mare procent de persoane care vor să plece în străinătate de la perioada de după al doilea război mondial, când grecii au fugit de sărăcie pentru o viaţă mai bună în locuri ca Statele Unite şi Australia.
(Agerpres)