Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Retragerea haotică a trupelor rusești din nord-vestul Ucrainei nu ar trebui să entuziasmeze peste măsură nici Kievul, nici pe aliații occidentali ai acestuia. În pofida faptului că Rusia continuă să gestioneze dezastruos războiul său din țara vecină, cel mai periculos moment al conflictului pare să se apropie.
Foarte probabil, Moscova va declara în curând că, în urma referendumurilor organizate în cele patru zone parțial ocupate de armata sa pe teritoriul ucrainean, acestea vor intra în componența Rusiei și, din acel moment, orice atac asupra lor va permite Kremlinului să-și dezlănțuie întregul arsenal militar, inclusiv cel nuclear, contra „agresorilor”.
De cealaltă parte, prin vocea președintelui Volodimir Zelenski, Ucraina a declarat că nu se va opri decât atunci când toate teritoriile sale vor fi recuperate din mâinile invadatorilor ruși. Ucrainenii sunt încurajați de ultimele victorii repurtate pe câmpul de luptă, dar și de promisiunile Occidentului în privința furnizării unui flux constant de arme.
Atât Kievul, cât și liderii occidentali au condamnat la unison mascarada referendumurilor organizate și fraudate masiv de către autoritățile de la Moscova, afirmând că acestea nu au nicio valoarea juridică internațională, fiind ilegale și justificate doar de găsirea unui pretext pentru anexarea unor teritorii ce aparțin unui stat străin.
Kremlinul joacă la intimidare
Fără îndoială, Rusia va folosi referendumurile de anexare pentru a-și recâștiga inițiativa deținută inițial pe frontul ucrainean, înainte ca trupele sale să se retragă din fața contraofensivei ucrainene.
Invocând justificarea apartenenței la teritoriul rusesc a autoproclamatelor republici separatiste, liderii de la Moscova vor amplifica de acum înainte amenințările nucleare anterioare, mizând pe faptul că Occidentul nu va îndrăzni să se aventureze într-un conflict ce ar putea degenera într-o criză planetară.
Cel mai probabil, Kremlinul va miza în perioada următoare pe intimidarea nucleară, strategie lansată săptămâna trecută de însuși președintele Putin. Printr-o retorică agresivă, acesta a avertizat că Rusia va „utiliza toate sistemele de armament disponibile”, dacă va fi nevoie, ca răspuns la „amenințările nucleare” ale NATO. El mai spus că vorbele sale nu sunt „o cacealma”.
Ulterior, în weekend, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova își rezervă dreptul de a „proteja pe deplin” zonele care vor deveni în mod oficial teritoriul Rusiei.
Apocalipsa nucleară, pe scurt
Strategia de intimidare a oficialităților de la Kremlin a fost însă cel mai bine expusă, ieri, de către unul dintre aliații apropiați ai lui Putin, Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei.
El a schițat scenariul unui atac nuclear asupra Ucrainei, afirmând că alianța militară NATO condusă de SUA ar fi prea speriată de „apocalipsa nucleară” pentru a intra direct într-un astfel de conflict în ajutorul Kievului.
Medvedev a mai precizat că Rusia are dreptul de a se apăra cu arme nucleare, dacă este împinsă dincolo de limitele sale și că acest lucru „cu siguranță nu este o cacealma”.
„Să ne imaginăm că Rusia este forțată să folosească cea mai înfricoșătoare armă împotriva regimului ucrainean, care a comis un act de agresiune pe scară largă, periculos pentru însăși existența statului nostru”, a scris Medvedev, într-o postare pe „Telegram”.
„Trebuie să vă reamintesc din nou - pentru acele urechi surde care se aud doar pe ele însele: Rusia are dreptul de a folosi arme nucleare dacă este necesar”, a precizat Medvedev, adăugând că va face acest lucru „în cazuri prestabilite” și în strictă conformitate cu politica de stat.
Descriind un posibil atac asupra Ucrainei, Medvedev a spus, apoi, că NATO nu se va implica într-o astfel de situație.
„Cred că NATO nu ar interveni direct în conflict, nici măcar în acest scenariu”, a afirmat Medvedev. „Demagogii de peste Ocean și din Europa nu vor muri într-o apocalipsă nucleară!”, a adăugat el.
Comentariile lui Medvedev au citat terminologia exactă a uneia dintre condițiile doctrinei de atac nuclear a Rusiei: „agresiune împotriva Federației Ruse cu arme convenționale, atunci când însăși existența statului este amenințată”.
Rusia deține 5.977 de focoase nucleare, în timp ce SUA au 5.428 de focoase, China are 350, Franța - 290 și Marea Britanie - 225, potrivit Federației Oamenilor de Știință Americani.
Occidentul, în încurcătură
De cealaltă parte, diplomații occidentali susțineau până acum că amenințările atomice ale Rusiei indică faptul că Putin încearcă să sperie Occidentul pentru a reduce sprijinul acordat Kievului, făcând aluzie la folosirea unei arme nucleare tactice pentru a apăra teritoriile anexate.
Armele nucleare tactice sunt dispozitive atomice folosite pe câmpul de luptă și au, de obicei, o putere explozivă mult mai mică decât focoasele nucleare strategice pe care Rusia și SUA le au îndreptate una spre cealaltă.
Timp de luni, oficialii occidentali au respins orice sugestie că un conflict nuclear ar putea fi măcar luat în calcul. Acum, președintele american, Joe Biden, și oficialii administrației sale sunt obligați să transmită public mesaje de descurajare pentru Kremlin și de păstrare a calmului în rândul aliaților.
În urma ultimelor amenințări venite de la Moscova și mai ales a noii situații din zonele anexate, principiile descurajării nucleare, care au adus un calm relativ în perioada Războiului Rece, par să fie depășite.
O serie de analiști de peste Ocean susțin că planeta se confruntă cu o Rusie care dorește să proiecteze imagine unei entități ieșite de sub control, gata să piardă totul, indiferent de consecințele deciziilor sale la nivel planetar, dacă se va confrunta cu o înfrângere în acest război.
Putin - mai slab și mai periculos
În momentul de față, liderul rus dă senzația că a fost pus la zid de ultimele evenimente. Putin pare să nu mai aibă astfel la dispoziție decât varianta „totul sau nimic”.
Mobilizarea parțială a civililor ruși s-a dovedit până acum pentru Kremlin un dezastru. Numeroși ruși cu o pregătire militară precară s-au înrolat, în timp ce alții fug din țară pe capete.
„Puști vechi, autobuze pline de recruți în stare de ebrietate și încă niciun răspuns la întrebarea-cheie: cum vor fi aprovizionați și echipați pe linia frontului acești zeci de mii de soldați neinstruiți și lipsiți de voință, dacă Moscova nu și-a putut echipa în mod adecvat armata regulată în ultimele șase luni?”, comenta, recent, un analist al CNN.
Este puțin probabil ca mobilizarea forțată a unor oameni ajunși la o anumită vârstă sau a tinerilor reticenți să moară pe linia frontului să schimbe situația pe câmpul de luptă, unde moralul ucrainenilor este foarte ridicat, iar echipamentul lor se îmbunătățește de la o zi la alta, în urma ajutorului occidental.
În plus, Putin este tot mai contestat acasă chiar de către liderii naționaliști, care îi reproșează înfrângerile pe bandă rulantă suferite de armata rusă în ultimele săptămâni. Toate aceste evenimente au slăbit serios puterea președintelui.
Poziția sa depinde de forța cu care el este perceput și aceasta îi lipsește acum aproape în totalitate. Iar Putin nu-și poate permite să piardă, indiferent de consecințele măsurilor pe care decide să le adopte.
Președintele trebuie să-și recapete rapid imaginea de lider autoritar. În condițiile în care nu pare să mai aibă multă forță militară convențională la dispoziție, el ar putea apela astfel la alte „instrumente” pentru a-și recăpăta prestanța. Și, în acest context, opțiunea nucleară nu mai pare un scenariu atât de îndepărtat.
