De la Ossama la Obama

O rutină tristă funcţionează în America în ziua de 11 septembrie, de opt ani încoace. Momente de reculegere în Congres, discursuri in memoriam şi pomenirea numelor victimelor atentatelor teroriste la Ground Zero, locul unde se înălţau cele două turnuri gemene. În acest an, rutina nu mai e aceeaşi. La Washington, o nouă administraţie a schimbat tonul discursurilor despre terorism şi război, iar la New York, criza economică a tras înapoi şi mai mult planurile şi-aşa încremenite privind refacerea Ground Zero. Nici măcar Ossama ben Laden şi mesajele sale nu mai au acelaşi răsunet.

2.752 de persoane au murit în urma atacurilor din septembrie 2001
226 de suspecţi de terorism sunt încă închişi la baza Guantanamo
5.000 de militari americani au murit pe fronturile din Irak şi Afganistan de la începutul "războiului împotriva terorii"

În fiecare an, de la 11 septembrie 2001, o ceremonie de comemorare are loc în locul unde se înălţau turnurile gemene din New York. Acelaşi ritual se desfăşoară la Ground Zero an de an şi, sub privirile rudelor celor 2.752 de victime ale atentatelor, dar şi pentru toţi cei care urmăresc ceremonia, devine tot mai evident şi exasperant că pe şantierul amplasat în zonă nu se întâmplă nimic. Că lucrările de reconstrucţie a zonei bat pasul pe loc de ani buni. Ca în fiecare an, ecoul numelor victimelor se loveşte de schele şi utilaje de construcţie în urma cărora nimic nu creşte, nici măcar de-o palmă.

PESTE 30 DE ANI
Cea mai ambiţioasă variantă propusă pentru actualul Ground Zero prevedea cinci zgârie nori, dintre care unul va fi numit "Turnul Libertăţii", în memoria victimelor, şi un terminal de cale ferată. Nimic nu pare însă a se concretiza, iar criza economică a încetinit şi mai mult ritmul lucrărilor. Locuitorii New York-ului nici măcar nu-şi mai fac speranţe că vor vedea prea curând vreun rezultat. Mai ales că nu mai e mult până la împlinirea a 10 ani de la tragicul eveniment - moment care ar trebui marcat altfel decât la umbra macaralelor. "De la an la an devine mai clar că oamenii sunt exasperaţi în faţa eşecului autorităţilor de a reconstrui Ground Zero", a comentat, pentru AFP, un specilist în imobiliare. Estimări recente arată că new-york-ezii vor avea de aşteptat până în 2036 ca să vadă proiectul finalizat. Doar o parte din proiect, mai precis, pentru că, potrivit presei locale, până la urmă totul se va rezuma la doi zgârie nori ce vor fi gata abia peste 27 de ani.

CE S-A SCHIMBAT
Dacă Ground Zero nu s-a schimbat prea mult în ultimii opt ani, nu acelaşi lucru se poate spune despre felul în care America priveşte acum lupta împotriva organizaţiilor teroriste care au făcut posibil momentul 11 septembrie 2001. Începută treptat, ea a culminat cu schimbarea administraţiei - preluarea de democraţi a frâielor puterii şi desemnarea lui Barack Obama drept preşedinte al SUA. De la sfârşitul lui 2008, America pare că s-ar fi reinventat, arătând o altă atitudine şi rostind un nou discurs. Celebra sintagmă "războiul împotriva terorismului", lansată de administraţia Bush, a dispărut din repertoriul uzual al oficialilor de la Washington. Cu toate că desemna eforturile depuse în campaniile militare pe care SUA şi aliaţii le desfăşoară în Irak şi Afganistan, precum şi eforturile de a combate extremismul în alte zone de pe glob, sintagma a căpătat o reputaţie proastă de care n-a mai fost cu putinţă să se dezbare. "În mintea multor persoane din afara graniţelor SUA şi, mai ales, pentru statele islamice şi arabe, sintagma a fost percepută drept antiislamică şi antiarabă", este opinia lui Anthony Cordesman, reprezentant al unui think-tank pentru studii strategice. În prezent, administraţia democrată a ales să ţintească adversari precişi - grupuri extremiste privite drept ameninţări inclusiv în statele musulmane. "Se fac eforturi pentru a evita o retorică din care s-ar putea înţelege că SUA luptă împotriva unei religii sau a unei culturi", a explicat Cordesman, pentru postul MSNBC. O altă schimbare semnificativă este efortul noului preşedinte, Barack Obama, de a se apropia de comunitatea musulmană. Postul de televiziune din Dubai, Al-Arabiya a fost ales pentru a realiza primul său interviu în calitate de lider al SUA, interviu în care Obama le-a adresat musulmanilor mesajul "Americanii nu vă sunt duşmani". Un alt gest intenţionat să impresioneze plăcut lumea arabă a fost numirea unui emisar în Orientul Mijlociu chiar în prima săptămână din mandatul Obama. Alte câteva decizii cu valoare de simbol au fost aplaudate la scenă deschisă de susţinătorii drepturilor omului: interzicerea totală a torturii, demersurile pentru închiderea închisorii de la Gunatanamo, trecerea în istorie (o istorie pâcloasă şi încă foarte neclară, ce-i drept) a "centrelor secrete de detenţie", în legătură cu care a fost arătată cu degetul inclusiv România. Aceste decizii au marcat ruptura totală de administraţia precedentă. Ele fac parte atât dintr-o serie de reglări de conturi, fireşti în alternanţa la putere, cât şi dintr-o campanie clară de îmbunătăţire a imaginii SUA în lume. "Preşedintele Obama a făcut o evaluare corectă: când o democraţie se abate de la principiile sale fundamentale atunci când luptă împotriva terorismului, ea nu face decât să vină în sprijinul teroriştilor. Le alimentează propaganda", a comentat, pentru AFP, David Cole, profesor de Drept la Universitatea din Georgetown.

Toţi aceşti paşi pe care administraţia democrată i-a întreprins în afara drumului bătătorit de republicani au atras numeroase critici sau s-au lovit de scepticism în afara graniţelor SUA. Cu toate acestea, este o schimbare imposibil de ignorat. Rămâne de aflat cu ce efecte.



Reţeaua Al-Qaeda şi-a tocit colţii
Atacurile de la 11 septembrie 2001 s-au dorit a fi o demonstraţie a capacităţii organizaţiei teroriste Al-Qaeda, opinează, la opt ani de la atentate, Brian Michael Jenkins, expert în probleme de terorism şi securitate naţională la think-tank-ul RAND Corporation. Jenkins a declarat, pentru Hotnews, că, deşi organizaţia condusă de Ossama ben Laden (foto) a încercat să câştige recruţi şi să mobilizeze lumea musulmană la luptă, răspunsul celor 1,6 miliarde de musulmani a fost mult sub aşteptări. "Între 2002 şi 2006, în lume au avut loc, în fiecare an, mai puţin de şase atacuri. Apoi numărul lor a scăzut, fără să punem aici la socoteală Irakul şi Afganistanul", spune expertul american. Mai mult, atacurile teroriste comise ulterior în Indonezia, Tunisia, Arabia Saudită, Maroc şi Iordania au determinat autorităţile din aceste ţări să ia măsuri de anihilare ce s-au dovedit dezastruoase pentru Al-Qaeda, precizează Jenkins.