Dezvăluire șocantă: Putin a vrut să bage Rusia în NATO!

Vladimir Putin a vrut să bage Rusia în Alianța Nord-Atlantică, dar nu a dorit ca țara sa să treacă prin procedurile standard de aderare și să stea la rând, alături de „numeroase state care nu contează”, susține George Robertson, secretar general al NATO în perioada 1999-2003. La începutul președinției sale, liderul de la Kremlin dădea impresia că este nerăbdător să intre în alianța occidentală, spre nedumerirea conducerii blocului militar transatlantic.  

Încă de la prima lor întâlnire, Vladimir Putin, care devenise președinte al Rusiei în 2000, i-a spus cât se poate de clar lui George Robertson că vrea ca țara sa să devină parte a Europei Occidentale, integrându-se în sistemul militar vestic, susține fostul secretar general al NATO. „Doreau să facă parte din acel Occident stabil, prosper și sigur, din care Rusia lipsea”, își amintește Robertson, în podcastul „One Decision”, prezentat de Michelle Kosinski, fostă jurnalistă la CNN, și Sir Richard Dearlove, fost șef al MI6, serviciul britanic de informații externe. 

„Putin a întrebat: «Când aveți de gând să ne invitați să aderăm la NATO?». I-am răspuns: «Noi nu invităm pe nimeni să adere la NATO, statele solicită să adere la NATO!». Atunci, el mi-a replicat: «Ei bine, noi nu stăm la rând alături de o mulțime de state care nu contează!»”, povestește George Robertson. 

Dezvăluirile lui Robertson sunt pe aceeași lungime de undă cu afirmațiile făcute de Putin la scurt timp înaintea inaugurării oficiale a primului său mandat de președinte al Rusiei, cu 21 de ani în urmă, în timpul unui interviu acordat la BBC regretatului om de televiziune britanic David Frost. 

La momentul respectiv, Putin i-a spus lui Frost că nu exclude o eventuală aderare la NATO, „dacă și când punctele de vedere ale Rusiei vor fi tratate ca fiind cele ale unui partener egal”. Tot atunci, liderul rus mai preciza că este greu pentru el să perceapă NATO ca pe un inamic. „Rusia face parte din cultura europeană. Nu-mi pot imagina propria țară izolată de Europa și de ceea ce noi adesea numim lumea civilizată”, afirma Putin, în anul 2000. 

Înfuriat de „Revoluția Portocalie” și extinderea NATO

Dezvăluirile lui Robertson arată modul radical în care liderul de la Kremlin și-a schimbat viziunea asupra lumii în ultimele două decenii, de când se află la conducerea Rusiei. 

Momentul de inflexiune pare să se fi produs odată cu protestele de stradă din timpul „Revoluției Portocalii” din Ucraina, în 2004, când Putin a devenit extrem de suspicios față de Occident, pe care a început să-l acuze de finanțarea ONG-urilor pro-democrație. 

Furia liderului de la Moscova s-a amplificat apoi, pe măsură ce NATO și-a continuat extinderea în centrul și estul Europei. România, Bulgaria, Slovacia, Slovenia, Letonia, Estonia și Lituania au aderat la Alianța Nord-Atlantică în 2004, iar Croația și Albania au devenit, la rândul lor, state membre, în 2009. 

Mai mult, Ucraina și Georgia fac acum demersuri susținute pentru aderarea la NATO, în special după anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014, însă, deocamdată, SUA și aliații lor occidentali s-au ferit să avanseze un program clar pentru integrarea celor două țări în blocul militar transatlantic, după ce Kremlinul a reacționat cu vehemență față de această intenție. 

Putin susține de mai multă vreme că intrarea Ucrainei în NATO ar constitui încălcarea flagrantă a unei „linii roșii” și dă de înțeles că acest scenariu ar declanșa, foarte probabil, un război regional major. „Extinderea infrastructurii NATO mai aproape de frontierele noastre constituie pentru noi o amenințare directă la adresa securității naționale, iar reacția ar fi extrem de negativă!”, avertiza, de altfel, încă din 2018, liderul de la Kremlin. Avertismentul avea să fie reluat apoi, sub mai multe forme, de numeroase oficialități de la Moscova și pare să-i fi determinat pe strategii de la Washington și Bruxelles să abandoneze, cel puțin deocamdată, pista unei integrări a Ucrainei și Georgiei în NATO, în viitorul apropiat. 

Rusia, inamicul declarat

De cealaltă parte, în ultimele două decenii, nici NATO nu pare să fi făcut pași importanți pentru o eventuală apropiere de Rusia. Dimpotrivă, potrivit mai multor analiști occidentali, citați în special de presa de peste Ocean, blocul militar transatlantic a exagerat deseori pericolul reprezentat de Moscova, ridicată la rangul de inamicul numărul unu, pentru a-și justifica o serie de activități și cheltuieli. 

Intensificarea prezenței trupelor americane și desfășurarea de echipamente și instalații militare strategice pe teritoriul unor state membre NATO din vecinătatea Rusiei, în special după anexarea Crimeei, au iritat și mai mult Kremlinul, care a răspuns prin securizarea teritoriului estic ucrainean, ocupat prin intermediul forțelor locale rusofone, și prin masarea impresionantă de contingente și armament la granițele cu Ucraina, Letonia și Estonia. 

Foarte probabil, SUA și, implicit, NATO se vor concentra în următorul deceniu asupra Chinei, care are toate șansele să detroneze Rusia din poziția de principal inamic al blocului militar transatlantic. Chiar și așa însă, Moscova va rămâne unul dintre principalii adversari declarați ai Alianței Nord-Atlantice, iar Putin va continua probabil să conducă, cel puțin încă un mandat, ostilitățile împotriva Occidentului, devenind unul dintre cei mai longevivi lideri care au luptat contra NATO. 

„Putin a întrebat: «Când aveți de gând să ne invitați să aderăm la NATO?». I-am răspuns: «Noi nu invităm pe nimeni să adere la NATO, statele solicită să adere la NATO!». Atunci, el mi-a replicat: «Ei bine, noi nu stăm la rând alături de o mulțime de state care nu contează!»”

George Robertson, fost secretar general al NATO