Die Zeit, despre falsa dezbatere privind imigranţii români din Germania

În anul 2013, presa şi elita politică germană au marşat pe tema imigranţilor români care vor abuza de serviciile sociale din Germania, începând cu 1 ianuarie 2014, când vor fi ridicate toate barierele pe piaţa muncii.

Sătul de aceste polemici, Herbert Brucker, preşedintele institutului de cercetare a pieţei muncii “Integrare Europeană şi Comparaţii Internaţionale”, a ţinut să lămurească câteva aspecte. Într-un articol intitulat “Dezbaterea falsă despre imigranţii din Germania” publicat în Die Zeit, el scoate în evidenţă că “mulţi germani se tem de turismul social şi valul de imigranţi din România. Grija lor este nefondată. Problema reală este alta”.

Pericolele imigraţiei

“O teamă a cuprins Europa. Imigranţii migrează către ţările bogate din UE şi solicită să fie conectaţi la serviciul de asigurări sociale de stat. Cheltuielile statului cresc, bugetele îşi pierd echilibrul, iar clasa politică ajunge sub presiune. În consecinţă scad drastic salariile, inclusiv pentru populaţia băştinaşă. Acesta este scenariul de groază, iar cei care îl expun oferă şi o soluţie: politicienii să se asigure că imigranţii vor fi excluşi din sistemul de asigurări sociale”, notează Brucker.

Nimic nou

“Dezbaterea nu este nouă. Două fapte o aduc tot mai mult în centrul atenţiei. Relatările despre numărul tot mai mare de imigranţi din România şi Bulgaria, şi decizia mai multor instanţe din diferite landuri ale Germaniei care permit acestor imigranţi să beneficieze de asigurarea socială germană de bază Hartz IV. Deciziile instanţelor sunt deja pe masa Curţii Europene de Justiţie. În principiu, nu s-a schimbat nimic. Deci, despre ce vorbim aici?”.

Cifrele reale

“Cert este că doar 37.000 de români şi bulgari beneficiază de Hartz IV în Germania. Nici măcar 10% din totalul imigranţilor din România şi Bulgaria care trăiesc aici, sub media naţională a tuturor imigranţilor, de 16%. Beneficiarii români şi bulgari de Hartz IV reprezintă doar 0,6% din totalul celor asiguraţi. Chiar dacă în 2014 numărul lor s-ar dubla, statul german tot nu ar resimţi asta cu adevărat”, susţine autorul.

Avantajele imigraţiei

“Cert este de asemenea că Germania se confruntă cu o problemă de integrare. Rata şomajului şi a beneficiarilor de Hartz IV în rândul migranţilor este de două ori mai mare decât cea în rândul populaţiei fără un trecut al migraţiei. Cine încearcă să argumenteze împotriva migraţiei comite o mare greşeală. Imigranţii în Germania în prezent sunt mult mai bine instruiţi decât germanii. Tot fostele generaţii de imigranţii şi urmaşii lor reprezintă o problemă pentru Germania. Imigranţii contribuie mai mult la sistemul de asigurări sociale, decât cei care le şi încasează. Din cauza îmbătrânirii populaţiei, cei care plătesc acum asigurări sociale vor incasa mai târziu mult mai puţin”, explică acesta.

Imigraţia este un câştig

“Media de vârstă a imigranţilor este de 28 de ani. Cei mai mulţi vin cu studii finalizate, achitate de ţara de provenienţă. Chiar dacă riscă la început să nu îşi găsească un loc de muncă, tinerii sprijină, şi nu periclitează sistemul asigurărilor sociale. Fără doar şi poate imigraţia este un câştig economic. Greşeşte statul german că le interzice încasarea asigurării sociale imediat ce au ajuns în Germania? Nu. Acţionează chiar corect. Faptul că judecătorii UE analizează acum legile germane se datorează complexităţii lor. Legea UE se bazează pe principiul egalităţii. Un imigrant care plăteşte taxe şi impozite într-o ţară UE ar trebui să beneficieze de aceleaşi drepturi ca şi un locuitor al ţării. Există şi excepţii. Cine nu intră într-o ţară în capacitatea deplină de a lucra nu poate beneficia de asigurări sociale. Această regulă se aplică şi rudelor persoanelor care şi-au găsit un loc de muncă, studenţilor şi persoanelor care sunt în căutarea unui loc de muncă”.

Planul lui Sinn

Există şi în Germania păreri diferite. Economistul Hans Werner Sinn susţine că în loc de Hartz IV, imigranţii ar trebui să beneficieze de treapta I de şomaj, plătită însă de ţara de provenienţă. Abia după ce un imigrant ajunge să fie plătit cu salariul mediu din Germania, abia atunci să beneficieze de sistemul german de asigurări sociale. “Un astfel de plan ar avea repercusiuni inimaginabile. Închipuiţi-vă că un german lucrează o perioadă în Elveţia. Plăteşte acolo taxe şi impozite. Apoi devine şomer, iar Germania ar fi obligată să îi plătească asigurările sociale, deşi el nu a mai cotizat aici. Este nedrept şi încalcă principiul economiei naţionale care presupune un echilibru între încasări şi cheltuieli”, consideră Brucker.

Un astfel de proiect ar crea şi mai mari probleme în statele aflate deja în criză. “Spania, în loc să scadă costurile transferurilor sociale, ar trebui să continue plata lor, chiar şi acelor persoane care au părăsit deja ţara. Un cerc vicios, care ar diminua tendinţa de emigrare. Imigranţii ar fi obligaţi să plătească taxe şi impozite, dar nu ar fi îndreptăţiţi să le încaseze în totalitate. De aceea principiul egalităţii nu ar trebui respectat, indiferent de părerile criticilor. Sistemele sociale din UE vor rămâne mult timp extrem de diferenţiate. Vor exista în continuare imigranţi care vor face calcule şi vor ţinti doar asupra lor. Acest lucru nu poate fi împiedicat în nici un fel. De aceea este absolut corect ca Germania să nu acorde asigurări sociale cuiva care nu a lucrat niciodată pe teritoriul ei. Dacă Curţile Europene vor decide altfel, politicul va trebui să pună în practică legea europeană”, a încheiat Herbert Brucker.