Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice (NATO), Anders Fogh Rasmussen, care se află la Bratislava pentru reuniunea miniştrilor Apărării din cadrul NATO, a cerut un ultim efort financiar comun al statelor-membre "pentru a nu lăsa loc de manevră talibanilor şi reţelei Al-Qaida".
Dacă NATO ar părăsi Afganistanul, "această ţară ar deveni din nou un teren de antrenament pentru Al-Qaida, iar presiunea asupra Pakistanului, care deţine arma nucleară, ar fi enormă. Instabilitatea s-ar răspândi în toată Asia Centrală. Şi nu ar trece mult timp până când Europa va suporta consecinţele", a insistat Rasmussen, care a reiterat că principala misiune a NATO constă în "apărarea teritoriului nostru şi a populaţiei noastre", apărare care "începe de foarte multe ori departe de graniţele noastre".
Miniştrii Apărării din statele-membre NATO dezbat la Bratislava un raport prezentat în august de generalul american Stanley McChrystal, care a preluat conducerea forţelor internaţionale atunci când forţele aliate au suferit cele mai mari pierderi de oameni în atentatele insurgenţilor. În documentul său, McChrystal recomandă protecţia civililor şi formarea unei armate şi a unei poliţii afgane capabile să facă faţă situaţiei actuale. Această nouă strategie presupune eforturi financiare noi din partea statelor-membre.
Presupune bani pentru suplimentarea trupelor în teatru. McChrystal recomandă ca SUA să trimită între 10.000 şi 40.000 de militari, iar dacă administraţia de la Washington va accepta această "mişcare", ea va cere aliaţilor să-şi suplimenteze trupele în Afganistan. O decizie în acest sens a Statelor Unite urmează să fie luată şi anunţată în viitorul nu foarte îndepărtat. Până atunci, americanii sunt cu ochii aţintiţi pe al doilea tur de scrutin prezidenţial din Afganistan, care se va desfăşura la 7 noiembrie.
Singura ţară, aliat tradiţional al SUA, care a promis suplimentarea trupelor este Marea Britanie, care, invocând anumite condiţii, s-a oferit să trimită în Afganistan alţi 500 de militari. Franţa refuză să facă acest pas, Germania are de rezolvat deocamdată situaţia internă formarea Cabinetului, iar Canada ar putea rămâne pe tuşă, mai ales că semnalele trimise Alianţei nu sunt tocmai pozitive - un fost şef al Statului Major Canadian, generalul Rick Hillier, este de părere că "aventura afgană dezvăluie starea de descompunere" a NATO, în timp ce actualul comandant al contingentului de 2.830 de canadieni aflat în Afganistan, generalul John Vance, a calificat recent situaţia militară ca fiind "gravă şi disperată".
Chestiunea suplimentării trupelor este ameninţată de criza economică globală. Purtătorul de cuvânt al NATO, James Appathurai, a declarat astăzi că Alianţa, prinsă între angajamentele sale din ce în ce mai complicate şi efectele crizei economice, nu va fi în măsură să îşi asigure bugetul pe 2010. Bugetul anual al NATO este de aproximativ două miliarde de euro, împărţiţi în: 640 de milioane pentru infrastructuri, 300 de milioane pentru administraţie şi un miliard pentru operaţiuni. Potrivit unui diplomat NATO, citat de AFP şi preluat de Mediafax, bugetul va avea un deficit de aproximativ 545 de milioane de euro din cauza operaţiunilor în curs, precum cele din Afganistan, şi a programelor prevăzute de NATO.
"Prioritatea trebuie să rămână pentru operaţiuni, deci va fi nevoie de sacrificii, de renunţare la unele programe sau cel puţin de amânare a lor", a declarat un alt diplomat. (Mediafax)
