Cand si-au vazut cladirile istorice devastate de protestatarii furiosi, marmura din pavaje scoasa pentru a fi proiectata de maini criminale in ferestrele sediilor de banci, balustradele care marginesc unele cladiri si strazile indoite sau rupte, grecii pasnici din Atena au demonstrat si ei dupa razboiul urban care a provocat tot acest dezastru.
In capitala greaca, mii de oameni au iesit pe strazi, in noaptea de luni spre marti, cu lumanari aprinse, exprimandu-si in mod civilizat regretul pentru ceea ce se intamplase cu o noapte inainte, dupa ce Parlamentul de la Atena adoptase un nou pachet de masuri de austeritate impus de Uniunea Europeana, necesar pentru salvarea tarii de la faliment.
'Ne-am intalnit in acesta zi pentru a arata ca oferim sprijin, in primul rand, orasului Atena. Pentru ca asa cum bine stiti atenienii s-au simtit descumpaniti si demoralizati dupa toate evenimentele legate de criza si de atacarea Atenei de noaptea trecuta, facuta de grupuri de necunoscuti, oameni care au incendiat cladiri istorice ca aceasta, un cinematograf de istorie, construit in 1914', a declarat unul dintre pasnicii potestatari.
In noaptea de duminica spre luni, in furia provocata de votul Legislativului de la Atena, multi protestatari au devenit violenti, s-au batut cu fortele de ordine si au incendiat 45 de cladiri din centrul capitalei, intre care zece erau de patrimoniu.
'Cred ca vor mai fi multe proteste. Avem destui politicieni smecheri care au furat Grecia, asa ca noi trebuie sa protestam fata de ei. Politicienii le reduc veniturile oamenilor obisnuiti, dar ei nu se ating de salariile lor sau, de fapt, si le maresc', a spus Babis Xerikos. Patronul unui mic magazin din centrul Atenei.
Spiros Papachelas, un student de 22 de ani intervievat de The Telegraph, a spus ca ar vrea sa emigreze din Grecia, dupa ce-si va termina studiile. 'Suntem terminati. Nu mai avem nici un viitor aici. Voi pleca cat voi putea de repede de-aici', a spus Spiros.
George, un patron de cafenea in varsta de 33 de ani, a spus ca 'lumea este deprimata si ingrijorata de viitorul ei. Afacerea mea a scazut cu 30-40% . Inainte (de criza – n.r.) oamenii veneau la mine si comandau un sandvis si doua cafele. Acum imi cer doar o cafea...'.
Intr-un editorial din editia in limba engleza a cotidianului Kathimerini scrie ca Grecia 'nu produce nimic ca sa aiba ce vinde, ce exporta. Noi (grecii – n.r.) nu avem decat turism, un pic de navigatie si ulei de masline. Italienii au masini, vinuri, design, moda... Noi nu avem nimic din toate astea. Ceea ce s-a pierdut mistuindu-se in flacari a fost poate ceva poate mai scump decat salarille noastre care vor fi reduse, mai scump decat procentele salariilor si pensiilor, mai mult decat economiile pierdute si sperantele abandonate. Dar ceea ce se afla in cel mai mare pericol este identitatea noastra, civilizatia noastra. Daca nu vom reusi sa ne mentinem in zona euro, daca ne vom trezi la marginea Europei, atunci vom fi invinsi, umiliti si singuri.'