Herta Müller despre Oskar Pastior

Scriitoarea germană de origine română Herta Müller, laureata Premiului Nobel pentru Literatură în 2009, a vorbit, la Târgul Internaţional de Carte de la Frankfurt, despre pasiunea vieţii sale şi despre omul cu care urma să semneze ultimul său roman, "Atemschaukel", Oskar Pastior, poet german de origine română.

"Este atât de trist să-mi amintesc că Oskar a murit în timpul unui târg de carte (la ediţia din Frankfurt, din 2006, - n.r.). (...) Mereu am vrut să scriu despre situaţia deportaţilor în lagărele de muncă sovietice - n.r., dar nu îndrăzneam să abordez subiectul pe deplin, deşi am tratat unele aspecte în eseuri şi în prima mea carte", a spus scriitoarea. Herta Müller a găsit în Oskar Pastior un ajutor de nădejde şi un martor important al fenomenului deportării minorităţii germane din România, după al doilea război mondial, în fosta URSS. "Aşa am început să vorbesc cu Oskar Pastior. Am plecat în Ucraina (unde fuseseră lagărele de muncă, n.r.) cu bilete de întoarcere, pentru a putea reveni la Berlin în orice moment, în cazul în care Oskar ar fi suferit un şoc", a povestit Herta. "El a trăit însă această călătorie ca şi cum ar fi fost vorba de un fel de întoarcere acasă şi a început să mănânce neregulat, lăsând deoparte disciplina respectată la literă pentru a-şi controla diabetul." Multe dintre metaforele din romanul "Atemschaukel" fac referire la acest poet german de origine română, cum este "îngerul foamei". "Am început să lucrăm, să scriem cartea împreună, gândindu-ne că aveam la dispoziţie tot timpul din lume, pentru că nimeni nu se aştepta ca el să moară", a povestit Herta. Scriitoarea a precizat că "a rămas cu multe notiţe de la Oskar", de care n-a vrut să se atingă timp de nouă luni. După aceea, Herta a decis că era obligată să termine cartea pe care Oskar şi-o dorise atât de mult şi a început lucrul, amestecând experienţele poetului cu cele ale altor supravieţuitori, informează agenţia spaniolă de ştiri EFE, citată de Agerpres.

Într-un interviu acordat săptămânalului german Die Zeit, Herta declara recent că se consideră "o schizofrenică practică", incapabilă să-şi uite trecutul şi, în special, anii de represiune din România, până când a emigrat în Germania. (Agerpres)