Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un an mai târziu, la mult timp după ce flăcările s-au stins, el spune că impactul asupra mijloacelor de trai va fi resimțit timp de o generație.
"Nu au mai rămas pini. Apicultorii vor avea din nou miere peste 30 de ani, și asta doar dacă pădurea nu va arde din nou", a declarat Albanis, în vârstă de 62 de ani, care recolta prețioasa miere de pin din Grecia pe insula Evia de la vârsta de 10 ani.
În timp ce incendiile de vegetație fac din nou ravagii în Europa în această vară, situația dificilă a apicultorului grec evidențiază pagubele de lungă durată aduse la mii de mici afaceri din agricultură și turism, ca să nu mai vorbim de costurile mai mari pentru economie.
Deja în acest an, incendii de vegetație au izbucnit într-o duzină de țări europene, de multe ori simultan, arzând zeci de mii de hectare de teren și distrugând case și întreprinderi.
Potrivit unui raport al Băncii Centrale Europene din 2021, schimbările climatice ar putea șterge peste 4 procente din PIB-ul european până în 2030, în cel mai pesimist scenariu. Continentul realizează încet responsabilitățile legate de climă, iar autoritățile se străduiesc să înțeleagă toate implicațiile incendiilor de vegetație.
Un raport al BCE din acest an a constatat că, dintre expunerile băncilor din zona euro la schimbările climatice considerate cu "risc ridicat", cea mai mare parte a acestora erau legate de incendiile de vegetație care afectează în principal țările din sud, o proporție mult mai mică fiind legată de inundații și de nivelul mării.
Potrivit agenției de rating de credit Moody's, Grecia - care a suferit vara trecută cele mai mari distrugeri din Europa din cauza incendiilor de vegetație - poate acoperi în prezent cea mai mare parte a costurilor pe termen scurt prin intermediul fondurilor de urgență ale UE. Însă o creștere a frecvenței și a gravității incendiilor ar putea afecta industria turismului pe termen lung.
Citește pe Antena3.ro
"Costurile pe termen lung, nu doar din cauza incendiilor, ci și a schimbărilor climatice în sens mai larg, sunt în creștere", a declarat Steffen Dyck, vicepreședinte senior la Moody's Investor Service. "Este deja o îngrijorare economică și cel mai probabil va crește și mai mult. Întrebarea care se pune atunci este: cât de bine este poziționată Europa în comparație cu alte regiuni pentru a face față acestei situații?".
Într-un moment în care bugetele și economiile naționale au fost puse la încercare de pandemie, guvernele sunt presate să găsească mai multe fonduri pentru echipamente esențiale de combatere a incendiilor.
Comisarul UE pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic, a declarat pentru Reuters că națiunile membre trebuie să se pregătească mai bine. "Ceea ce vedem că se va întâmpla este că va exista un număr mai mare de evenimente meteorologice mai intense", a spus el.
Deja țările măresc cheltuielile pentru stingerea incendiilor. Franța, unde flăcările care au cuprins regiunea sa de sud-vest au ars campingurile până la temelii, a declarat că a alocat 850 de milioane de euro pentru a-și moderniza flota de avioane.
Grecia, care chiar în această săptămână s-a luptat cu 50 până la 70 de incendii de vegetație pe zi, are mai multe avioane și pompieri decât în urmă cu trei ani, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Giannis Oikonomou. Guvernul a alocat 75 de milioane de euro pentru măsuri precum curățarea pădurilor și a drumurilor "față de bugetele zero din trecut".
Dar pentru pompierii greci epuizați, care depind adesea de ajutorul voluntarilor, trebuie făcut mai mult.
"Pompierii mai în vârstă își amintesc că aveam un megaincendiu la fiecare 10-15 ani", a declarat Dimitris Stathopoulos, președintele federației pompierilor greci, solicitând 4.000 de noi angajări pentru a face față volumului de muncă în creștere. "Acum avem un megaincendiu la fiecare trei ani".
Grupuri de mediu precum Fondul Mondial pentru Natură (WWF) spun că trebuie cheltuiți mai mulți bani pentru prevenirea incendiilor, mai degrabă decât pentru stingerea lor.
Într-un raport recent, acesta a constatat că Grecia, Spania, Portugalia, Italia și Franța cheltuiesc până la 80% din fondurile disponibile pentru stingere și doar 20% pentru prevenire.
(sursa: Mediafax)
