Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aproape 4.000 de hectare de teren aflat în zone contaminate radioactiv au fost mistuite de uriaşele incendii din Rusia. Dintr-o monitorizare a Serviciului federal pentru protejarea pădurilor reiese că este vorba despre 3.900 de hectare cu diferite grade de radioactivitate provocate de accidentul nuclear de la Cernobîl, din aprilie 1986.
Autorităţile sunt îngrijorate de efectul pe care fumul şi cenuşa încărcate cu particule radioactive l-ar avea asupra populaţiei. Totuşi, Ministerul Situaţiilor de urgenţă a comunicat că nu există, deocamdată, motive de panică. "Nu cred că e o catastrofă. E drept că, o dată cu fumul, o parte din particulele poluante se va răspândi, dar trebuie să reţinem că numai ce este la suprafaţa solului arde, în vreme ce grosul particulelor radioactive se află în profunzimea solului", a spus şi adjunctul şefului Serviciului pentru protejarea pădurilor, Alexei Bobrinski.
Zonele contaminate înghiţite de flăcări sunt Briansk (la sud-vest de Moscova, aproape de frontiera cu Belarus şi Ucraina), unde au ars, în 1986, 9 hectare de teren, regiunile Kaluga şi Tula (la 200 km sud-vest de capitala rusă), unde catastrofa din 1986 a dus la incendierea a 173, respectiv, 44 hectare.
Autorităţile de la Moscova au dat asigurări că suprafeţele afectate de incendii au fost reduse de la 174.000 de hectare până la 92.000 de hectare şi a ţinut să înlăture îngrijorările privind posibile accidente nucleare. Astfel, potrivit informaţiilor furnizate de serviciile de urgenţă şi citate de AFP, la centrul nuclear de la Snejinsk (în munţii Ural), incendiul este sub control, iar situl nu mai necesită supraveghere specială. În zona apropiată altui centru nuclear, la Sarov (situat la 500 de kilometri est de Moscova), echipele de intervenţie se pregătesc să anihileze incendiul. Nu există încă informaţii cu privire la situaţia din zona centrului de stocare a deşeurilor nucleare de la Maiak (în munţii Ural), unde autorităţile locale anunţau luni că au decretat stare de urgenţă.
Evaluările autorităţilor ruse arată că de la izbuncirea incendiilor, în luna iulie, focul a mistuit 810.000 de hectare.
În ultimele zile însă nu doar vegetaţia din Rusia este în flăcări, ci şi preţurile. După ce premierul Vladimir Putin a cerut demararea unei anchete legate de creşterea preţurilor la ventilatoare şi aparate de aer condiţionat, şi costul pâinii a început să se "înfierbânte". În condiţiile în care incendiile au distrus 20% din suprafaţa cultivabilă a Rusiei, preţul unei franzele de 380 de grame a crescut cu 20%, de la 15 ruble (38 de eurocenţi) la 18 ruble (45 de eurocenţi). Va urma o nouă creştere, cu 12%, întrucât făina se va scumpi cu 30%-50%. De altfel, ruşii vor plăti mai mult pentru toate produsele pe bază de cereale. Există riscul ca inflaţia să crească, începând cu luna septembrie, au recunoscut autorităţile.
În timp ce serviciile de urgenţă se străduiesc să ţină în frâu flăcările, cercetătorii încearcă să afle cauza caniculei nemaiîntâlnite în Rusia în ultimii 1.000 de ani. În acest context, meteorologul britanic Michael Blackbern este de părere că temperaturile anormal de ridicate din Rusia şi inundaţiile catastrofale cu care se confruntă Pakistanul au o cauză comună. Este vorba despre modificarea comportamentului fluxurilor de aer din straturile superioare ale atmosferei. Potrivit lui Blackbern, citat de news.ru şi preluat de Hotnews, curenţii de aer de mare altitudine se deplasează cu o viteză care o depăşeşte de şase ori pe cea a vânturilor. Curenţii, care circulă de la vest la est, pot oscila de la nord la sud, formând aşa-numitele "unde Rosbey", asemănătoare meandrelor formate de cursul apelor rapide.
La mijlocul lunii iulie, aceste unde "s-au blocat", fenomen care apare atunci când undele Rosbey încep să se deplasaze spre vest, împotriva cursului. De obicei, curenţii sunt mai puternici, dar de această dată "meandrele" au rămas pe loc, creând, astfel, condiţii ideale pentru fenomene atmosferice extreme. În Pakistan, această situaţie a coincis cu musonul de vară, care a adus, prin urmare, mai multe deversări de apă.
Pe de altă parte, curenţii de aer cald blocaţi de-a lungul "meandrelor" au rămas îndelung deasupra Rusiei, asigurând un flux continuu de aer cald şi uscat din Africa, precum şi călduri neobişnuite.
Citește pe Antena3.ro
