Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Patru președinți americani împart responsabilitatea pentru eșecurile din Afganistan, în ultimele două decenii. Cu toate acestea, numai Joe Biden va fi asociat cu încheierea haotică și violentă a celui mai lung război din istoria Statelor Unite. Actualul șef al Casei Albe s-a luptat din greu cu această realitate, luni seară, încercând să dea vina pentru uluitoarea victorie a talibanilor pe conjunctura moștenită și pe inexplicabila lașitate a puterii instalate de americani la Kabul. El a arătat cu degetul spre acordul încheiat de predecesorul său, Donald Trump, cu insurgenții fundamentaliști, și-a exprimat frustrarea față de fuga președintelui Ashraf Ghani și a deplâns capitularea totală a forțelor afgane de securitate, care au înghițit miliarde de dolari din banii contribuabililor americani. Biden nu și-a asumat însă nicio responsabilitate față de retragerea haotică din Afganistan.
Pulverizarea guvernului de la Kabul în fața ofensivei talibane a devenit cea mai grea lovitură suferită de politica externă americană în mandatul noii administrații de la Washington. Ocuparea Afganistanului în numai zece zile de către fundamentaliștii islamiști amintește, de altfel, de alte eșecuri răsunătoare din istoria SUA, precum retragerea din Vietnam și „Invazia din Golful Porcilor”, tentativa eșuată a executivului american de a răsturna regimul comunist cubanez. Repercusiunile succesului repurtat de talibani sunt devastatoare. Acestea pun în pericol drepturile femeilor afgane, retransformă Afganistanul într-o bază de antrenament pentru terorismul internațional și, nu în ultimul rând, schimbă optica globală asupra angajamentelor pe termen lung asumate de America. Confruntat cu toate aceste consecințe dezolante, Biden nu a recunoscut însă nicio greșeală a administrației sale în asigurarea unei tranziții democratice a puterii la Kabul sau în operațiunile haotice de evacuare a civililor afgani care au colaborat cu US Army în ultimele două decenii.
Umilința din Vietnam se repetă
„Iată ce cred cu toată tăria: Este greșit să ordonăm trupelor americane să lupte și să piară într-un război în care forțele afgane nu sunt dispuse ele însele să lupte!”, a declarat Biden, în prima sa intervenție după căderea Afganistanului în mâinile talibanilor. „Câte generații de fiice și fii ai Americii ar mai fi trebuit trimise pentru a lupta în războiul civil din Afganistan? Nu voi mai repeta greșelile făcute în trecut!”, a afirmat Biden, care a precizat că apără cu fermitate decizia retragerii trupelor americane. „Misiunea noastră în Afganistan nu a fost niciodată menită să construiască o naţiune. Nu a fost niciodată menită să creeze o democraţie centralizată unificată”, a susţinut șeful Casei Albe, adăugând că singurul obiectiv, care este valabil şi astăzi, şi a fost întotdeauna, este acela de a împiedica comiterea unui atac terorist pe teritoriul american. În schimb, el a admis că evenimentele „s-au derulat mai repede decât ne așteptam”. Biden și-a asumat însă numai decizia de încheiere a războiului, nicidecum maniera haotică în care se desfășoară acest lucru. Tonul său ferm a fost totuși diferit față de cel utilizat la începutul lunii iulie, când anticipa că nu va fi repetată evacuarea americană umilitoare din Vietnam, cu aproape jumătate de secol în urmă, „iar oamenii nu vor mai fi ridicați de pe acoperișul Ambasadei SUA din Afganistan”. Cu toate acestea, imaginile devastatoare surprinse la începutul săptămânii la Kabul rivalizează cu scenele petrecute cu decenii în urmă, în Saigon. Mii de civili afgani, mulți dintre aceștia care au lucrat cu armata americană ca translatori sau colaboratori în alte domenii, s-au călcat în picioare pe aeroportul din capitala Afganistanului, disperați să scape de răzbunarea talibanilor. Numeroși oameni au încercat să pătrundă cu forța în avioanele staționate pe pistă, deși nu aveau documentele necesare sau aparatele de zbor erau destinate evacuării personalului străin. Haosul și vacarmul de pe aeroport au fost criticate virulent, atât în SUA, cât și în restul lumii, cancelarul german, Angela Merkel, calificând incidentele drept „devastatoare, dramatice și îngrozitoare”. Și, din această perspectivă, haosul din Kabul seamănă mai degrabă cu o înfrângere umilitoare decât cu o ieșire onorabilă din război.
Critici încrucișate
Colapsul rapid al trupelor guvernamentale a întărit în rândul colaboratorilor lui Biden convingerea că decizia de retragere din Afganistan a fost una justă. Dacă înfrângerea armatei afgane a venit atât de rapid, după două decenii de prezență americană, alte șase luni sau un an de staționare a US Army nu ar mai fi schimbat, cu siguranță, nimic. Deși a polarizat comunitatea de securitate a SUA, care atrăsese atenția că plecarea din Afganistan va retransforma țara într-un poligon de antrenament pentru viitoare acțiuni teroriste, decizia lui Biden de a accelera retragerea americană s-a bucurat inițial de un sprijin aproape unanim din partea ambelor partide din Congres. După difuzarea imaginilor de pe aeroportul din Kabul, republicanii au sărit însă imediat la gâtul președintelui, acuzând haosul generat de retragere, deși mulți dintre ei au susținut plecarea trupelor americane încă din timpul mandatului exercitat de Donald Trump în fruntea executivului de la Washington. „Saigonul seamănă cu Disney World” în comparație cu Kabulul, a exclamat, luni, Adam Kinzinger, membru republican în Camera Reprezentanților. În opinia lui, mulți oameni de pe întreaga planetă vor fi dezamăgiți de atitudinea SUA. „Inevitabil, vom fi angrenați altundeva, într-un nou conflict. Cum vom putea convinge atunci populația locală că o vom sprijini până la capăt, cât timp noi i-am abandonat pe afgani?”, a adăugat Kinzinger, veteran al războiului din Afganistan.
Eforturi inutile
Până la 11 septembrie, anul acesta, talibanii vor controla întreaga țară, așa cum o făceau cu exact două decenii în urmă, atunci când atacurile teroriste orchestrate de rețeaua Al-Qaeda de pe teritoriul afgan dărâmau Turnurile Gemene de la World Trade Center și loveau clădirea Pentagonului. Atacurile din 2001 aveau să modifice relațiile SUA cu statele din Orientul Mijlociu, iar peste 3.000 de soldați americani și din contingentele NATO au fost uciși ulterior în luptele din Afganistan. Sub comanda fostului președinte George W. Bush, forțele americane au invadat Afganistanul la scurt timp după comiterea atentatelor asupra SUA, începând vânătoarea pentru anihilarea lui Osama bin Laden, liderul Al-Qaeda, și distrugerea rețelei sale. Succesul ofensivei americane nu a întârziat să apară: talibanii au fost înlăturați de la putere relativ rapid, iar rețeaua teroristă a fost destructurată. În faza a doua a războiului, fostul președinte democrat Barack Obama a crescut numărul militarilor americani pe teritoriul afgan, în 2009, intensificând operațiunea de localizarea a lui bin Laden. După uciderea liderului terorist, pe 2 mai 2011, Obama a redus prezența militară, însă numărul crescut de atacuri ale insurgenților și numeroasele victime în rândul civililor au împiedicat o retragere totală a US Army. Apoi, următorul șef al Casei Albe, Donald Trump, a încheiat un acord cu talibanii, în vederea retragerii totale a armatei americane, până în luna mai a acestui an. Acordul avea să fie preluat din mers de către Joe Biden. Eforturile financiare și militare imense făcute în tot acest interval de către administrațiile care s-au succedat la Washington pentru dotarea și instruirea armatei afgane aveau să se dovedească însă inutile, după ce combatanții talibani au ocupat Afganistanul din nou, aproape fără luptă, iar președintele Ashraf Ghani a fugit din țară cu valize pline de bani.
Circa 640 de afgani, bărbaţi, femei şi copii, au părăsit Kabulul, înghesuiţi într-un avion de transport al armatei americane, care autorizase operațiunea, dar nu pentru un număr atât de mare de persoane. Capacitatea avionului, de tipul „Boeing C-17 Globemaster”, este de numai 134 de persoane.
