
Deşi există sprijin politic extins, a subliniat Kallas, în discuţii trebuie să fie implicaţi şi miniştrii apărării din statele membre ale Uniunii Europene.
Potrivit unor diplomaţi europeni, o decizie asupra ajutorului pentru Kiev este improbabilă înaintea Consiliului European din 20-21 martie.
Kaja Kallas a propus furnizarea unei asistenţe cuprinse între 20 şi 40 de miliarde de euro în acest an pentru Ucraina, cu contribuţii bazate pe puterea economică a fiecărui stat membru.
Pentru a evite potenţiale veto-uri, participarea ar urma să fie voluntară, potrivit unui proiect consultat de DPA.
Ungaria, condusă de premierul Viktor Orban, se opune acestui nou ajutor european pentru Kiev, susţinând că o astfel de asistenţă nu face altceva decât să prelungească războiul.
Recent, Budapesta a forţat UE să ridice sancţiunilor impuse asupra mai multor demnitari ruşi.
Pe de altă parte, Consiliul Uniunii Europene a dat undă verde luni celei de-a treia plăţi către Kiev, în valoare de aproape 3,5 miliarde de euro, din fondurile Mecanismului pentru Ucraina, constând în granturi şi împrumuturi nerambursabile.
Cu această plată, Ucraina a primit în total până acum aproape 20 de miliarde de euro prin acest mecanism intrat în vigoare în urmă cu un an.
De la intrarea sa în vigoare la 1 martie anul trecut, Mecanismul pentru Ucraina a plătit deja şase miliarde de euro sub formă de finanţare punte, 1,89 miliarde de euro sub formă de prefinanţare şi două tranşe de aproximativ 4,2 miliarde de euro, respectiv 4,1 miliarde de euro.
