Autorităţile de la Londra au elaborat, în secret, cu câteva luni înainte de atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 din SUA, un plan de răsturnare de la putere a lui Saddam Hussein, scrie presa britanică. Planul consta în organizarea unui complot în Irak cu doi ani înainte de declanşarea războiului americano-britanic, informează pagina de internet a ziarului The Independent.
Dacă Saddam ar fi fost înlăturat în iunie 2001, poporul irakian ar fi beneficiat de ajutor din partea Londrei, de contracte în domeniul petrolului şi de anularea datoriilor. Consilierii fostului premier Tony Blair i-au arătat acestuia că o astfel de strategie reprezenta cea mai bună modalitate de stimulare a schimbării regimului irakian. În esenţă, în document se arăta că "poporul irakian are dreptul să trăiască într-un stat de drept, fără acte de represiune, acte de tortură sau arestări arbitrare, are dreptul să se bucure de drepturile omului, de libertatea economică şi de prosperitate. (...) Cei care doresc să promoveze schimbarea în Irak merită susţinerea noastră. Aşteptăm ziua când Irakul se va alătura comunităţii internaţionale".
Documentul secret, finalizat la 11 iunie 2001 şi aprobat de Guvernul britanic, a fost prezentat în cadrul Comisiei Chilcot, care ancheteaază, de câteva săptămâni, rolul Marii Britanii în războiul din Irak. Documentul nu a fost făcut public pe cale oficială, dar ziarul The Independent a obţinut o copie din care a redat cele mai sus prezentate.
BLAIR NU REGRETĂ
În prezent, Comisia Chilcot continuă investigaţiile. Fostul premier Tony Blair a trecut deja prin focul audierilor publice, afirmând cu tărie că nu a regretat că, alături de americani, a contribuit la "detronarea" lui Saddam Hussein în 2003. Fostul şef al Guvernului de la Londra a fost aspru criticat în timpul audierilor, rudele celor 180 de militari britanici ucişi pe frontul irakian numindu-l pe Blair mincinos şi criminal.
Următorul oficial cu greutate aşteptat de membrii Comisiei de anchetă este premierul actual al Marii Britanii, Gordon Brown.
Apariţia lui în faţa anchetatorilor este interpretată ca un gest politic riscant în contextul în care pe scena politică de la Londra se pregăteşte organizarea de alegeri legislative. Gordon Brown nu este tocmai un străin de războiul din Irak. Între 1997 şi 2007, el a fost ministru de Finanţe, adică omul care hotăra destinaţia banilor publici. Data la care va fi audiat Brown nu a fost încă anunţată, însă se vehiculează deja mai multe variante: sfârşitul lui februarie, începutul lui martie sau a doua jumătate a lunii mai.
URMEAZĂ GORDON BROWN
Numele actualului premier a fost vehiculat de mai multe ori în timpul audierilor care se desfăşoară la Londra. În opinia lui Alastair Campbell, fostul şef al Departamentului de comunicare din perioada guvernării Blair, Brown a fost unul dintre "miniştrii-cheie" ai premierului, consultaţi de Blair în momentul războiului. Pentru fostul ministru al Apărării, Geoff Hoon, Brown a fost omul care, din fotoliul de şef al Finanţelor, a refuzat acordarea unor credite strategice Armatei pentru a se pregăti pentru conflict.
O părere total opusă a prezentat-o fostul ministru pentru Dezvoltare internaţională, Clare Short, care a declarat că Brown "fusese marginalizat în cadrul Cabinetului Blair" pentru că nici nu s-a opus războiului din Irak, dar nici nu l-a sprijinit.
Mărturia pe care o va susţine actualul premier în faţa comisiei de anchetă este destul de riscantă. Potrivit publicaţiei The Observer, "dacă Brown va susţine puternic tot ce a făcut Guvernul Blair, el va fi asociat întregii controverse. Dar dacă va încerca să se distanţeze, se va spune că rescrie istoria".