Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Peste 2,5 milioane de documente referitoare la afaceri offshore au fost transmise unor jurnalişti din lumea întreagă. Aceştia urmează să le dea publicităţii în zilele următoare, dar multe dintre date au fost deja făcute publice.
2,5 milioane de documente
Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ, International Consortium of Investigative Journalists), de la Washington, a recuperat peste 2,5 milioane de documente referitoare la companii offshore, al căror principal scop este acela de a scăpa de fiscalitatea din ţările de origine ale deţinătorilor lor.
Aceste documente au ajuns pe mâna ICIJ via unui DVD trimis prin curier în Australia, informează rts.ch. Ele provin din arhivele companiilor Commonwealth Trust Limited, din Tortola, Insulele Virgine britanice şi Portcullis Trustnet, din Singapore, printre cele mai importante la nivel mondial, specializate în desfăşurarea acţiunilor care lucrează în domeniul offshore.
“Aceste scurgeri, care au potenţialul de a provoca un şoc seismic, arată până în ce punct finanţa offshore s-a extins în întreaga lume”, explică The Guardian.
80 de jurnalişti implicaţi
Peste 80 de jurnalişti lucrează de mai multe luni pentru decriptarea datelor din fişierele care vizează peste 130.000 de persoane. Jurnaliştii provin de la 35 de organizaţii media care au avut acces la documente, printre care Matin Dimanche, SonntagsZeitung, The Guardian, The Washington Post, BBC sau Le Monde.
"Cea mai mare scurgere de date din istorie" aduce unele paradisurile fiscale în criză, scrie săptămânalul german Focus, în ediţia sa on-line, citând Süddeutsche Zeitung și Norddeutscher Rundfunk (NDR).
130.000 de nume din 170 de ţări
Fișierele confidențiale ale celor mai bogați oameni ai lumii care folosesc așa-numitele societăți-fantomă și trusturi pentru a ascunde afacerile lor dubioase au ajuns în mass-media, o sursă anonimă livrând lista cu cele 130.000 de nume din peste 170 de ţări către marile publicaţii, în 46 de țări. Documentele fac referire la zece paradisuri fiscale, iar informaţiile însumează 260 de gigabiţi.
Cotidianul britanic The Guardian a dat publicităţii numele unei serii de personalităţi şi de şefi de companii din paradisuri fiscale, printre care preşedintele Azerbaidjanului şi un apropiat de-ai preşedintelui francez Francois Hollande, potrivit AFP. Documentele secrete mai arată că trei companii ar fi fost create în 2008 în Insulele Virgine în numele fiicelor preşedintelui Ilham Aliev. O alta a fost creată în 2003, în numele preşedintelui şi al soţiei sale.
Pe listă mai apar numele celebrei colecţionare de artă spaniola Carmen Thyssen-Bornemisza, al fiicei fostului dictator filipinez Ferdinand Marcos, Maria, şi al Olgăi Şuvalova, soţia lui Igor Şuvalov, om de afaceri apropiat lui Putin, care ocupă postul de vicepremier în Rusia.
Hollande, încă o jenă
O altă dezvăluire stânjenitoare pentru preşedintele francez Francois Hollande, deja în corzi din cauza scandalului declanşat de inculparea unuia dintre miniştrii săi pentru fraudă fiscală: prezenţa pe această listă a lui Jean-Jacques Augier, trezorier al campaniei prezidenţiale a preşedintelui Hollande în 2012. Potrivit acestei anchete, acesta ar fi acţionar la două firme offshore din Insulele Caiman, prin intermediul holdingului său financiar Eurane.
Din SUA, 4.000 de americani sunt menţionaţi în fişierele ICIJ, printre care şi Denise Rich, fosta soţie a magnatului petrolului Marc Rich, graţiat în 2001 de preşedintele Bill Clinton, după ce a fost condamnat pentru fraudă fiscală. Denise Rich, care colectează fonduri pentru Partidul Democrat, a plasat în 2006 suma de 144 de milioane de dolari într-un trust din Insulele Cook, şi deţine un iaht nedeclarat, botezat Lady Joy. A renunţat la naţionalitatea sa americană în 2011, pentru a deveni austriacă.
Şi VIP-uri, şi anonimi
Potrivit The Guardian, aceste informaţii reprezintă “cel mai important stoc de informaţii venite din interior privind sistemul de societăţi offshore obţinut vreodată de media”. Ziarul precizează totodată că articolul său nu sugerează că persoanele citate ar fi încălcat legea.
În această listă cu nume se află dentişti americani, apropiaţi ai dictatorilor, oameni din pătura de mijloc din Grecia, escroci de pe Wall Street, miliardari indonezieni şi din Europa de Est, lideri ruşi, vânzători de arme şi o firmă prezentată drept capul de pod al programului nuclear iranian. “Faptul că mii de oameni obişnuiţi apar în aceste fişiere arată că firmele offshore nu sunt doar apanajul răufăcătorilor sau al politicienilor care vor să ascundă banii. Şi anonimii adoptă acest sistem, pentru că nu se simt la adăpost în instituţiile bancare din propriile ţări”, afirmă directoarea adjunctă a ICIJ.
Mai mult decât WikiLeaks
Culisele acestei anchete internaţionale sunt la fel de fascinante precum concluziile sale, notează cotidianul francez Le Figaro. Totul a început acum 15 luni, prin trimiterea unui pachet anonim în Australia, destinatarul său fiind jurnalistul Gerard Ryle, care a lucrat timp de trei ani la o investigaţie privind scandalul Firepower. La primirea DVD-ului cu informaţii, Gerard Ryle s-a dus la ICIJ, pentru a putea beneficia de expertiza acestora în materie de colaborare internaţională. Dar spre deosebire de WikiLeaks, datele nu sunt nici organizate, nici clasate, şi un programator a construit o bază de date pentru a le permite reporterilor să descarce şi să cerceteze documentele şi să constituie un forum, pentru a uşura comunicarea. Offshore Leaks conţine un volum de 160 de ori mai mare de informaţii decât telegramele diplomatice americane publicate de WikiLeaks în 2010.
