Mii de simpatizanţi proruşi care contestă scrutinul prezidenţial din Ucraina au organizat un miting în faţa vilei din Doneţk a omului de afaceri Rinat Ahmetov, patronul echipei de fotbal Şahtior Doneţk, care a criticat deschis mişcarea separatistă prorusă, relatează cotidianul Die Welt, care preia o informaţie a agenţiei ruse Itar-Tass.
Forţele de ordine nu au intervenit împotriva participanţilor la marşul din Doneţk, organizat în timpul scrutinului prezidenţial din Ucraina.
Însă, în faţa reşedinţei omului de afaceri Rinat Ahmetov sunt mobilizaţi agenţi înarmaţi având cagule pe feţe, cel mai probabil angajaţi ai unor firme private de securitate.
Separatiştii proruşi nu permit derularea scrutinului prezidenţial "nelegitim" în regiunea Doneţk, unde doar 20 la sută dintre secţiile de votare sunt deschise.
Peste 36 de milioane de alegători sunt chemaţi la urne - duminică, 25 mai, în Ucraina - pentru a-şi alege preşedintele, după luni de criză politică în care fuga fostului şef al statului Viktor Ianukovici şi escaladarea violenţelor au adus ţara aproape în pragul unui război civil, comentează AFP.
Acesta este al şaselea scrutin prezidenţial de la proclamarea independenţei fostei republici sovietice în 1991. Învingătorul, ales pentru un mandat de cinci ani, va deveni al cincilea preşedinte ales al Ucrainei, Leonid Kucima, cel de-al doilea preşedinte al Ucrainei independente, câştigând în două rânduri alegerile.
Ducându-se la urne, ucrainenii nu aleg doar un nou preşedinte. Între riscul scindării, presiunea Rusiei şi a soldaţilor săi comasaţi la frontieră, precum şi cvasifalimentul economiei, în alegeri se decide de fapt însăşi existenţa, dacă nu chiar supravieţuirea, ţării.
Occidentul, susţinător al mişcării de contestare din Maidan şi al instalării la putere a autorităţilor actuale, consideră scrutinul o etapă “crucială” în reglementarea crizei care a degenerat în cea mai gravă confruntare diplomatică între Moscova şi Vest de la sfârşitul Războiului rece.
Rusia, acuzată de Kiev şi de Occident de orchestrarea tensiunilor separatiste din est, dezminte orice susţinere logistică a insurgenţilor şi ironizează organizarea unor alegeri prezidenţiale în bubuitul tunurilor.
Învingătorul în alegeri va putea conta pe împrumutul celor 27 miliarde de dolari, promis de FMI, Banca Mondială şi UE, dar va trebui să iniţieze reforme dificile şi nu întotdeauna populare. (I.D)