Moldova: Forţele politice par să continue dialogul politic

Criza izbucnită în aprilie în R.Moldova a condus la o deteriorare a relaţiilor cu vecinii şi partenerii internaţionali, dar în prezent forţele politice par decise să continue dialogul constructiv şi să acorde prioritate reformelor politice şi economice, arată un raport al Adunării Parlamentare NATO.

"Alegerile parlamentare din 5 aprilie au declanşat o criză majoră în Republica Moldova, fiind urmate de dizolvarea Parlamentului şi de organizarea unui scrutin anticipat pe 29 iulie. Din nefericire, aceste evenimente au contribuit la reaprinderea tensiunilor privind identitatea, fiind redeschise clivaje puternice, cu caracter etno-lingvistic şi politic, care divizează populaţia din Republica Moldova. (...) În privinţa orientării politice, pot fi identificate două tendinţe opuse. Pe de o parte, populaţia vorbitoare de limba rusă doreşte relaţii strânse cu Moscova, iar vorbitorii de limba română sunt ataşaţi de relaţiile istorice cu România. Cu toate acestea, o mare parte a populaţiei este între cele două extreme, susţinând independenţa Republicii Moldova şi identitatea culturală moldovenească", subliniază raportul citat de Mediafax.

"Viaţa politică din Republica Moldova reflectă clivajele sociale, fiind puternic polarizată. Partidul Comuniştilor a dominat scena politică din 2001. Electoratul PCRM este format din vorbitori de limba rusă şi persoane din mediul rural. Cu toate acestea, deschiderea proeuropeană a PCRM i-a permis atragerea unui segment de electorat mai tânăr, interesat de Europa. Până acum, PCRM a reuşit să menţină un echilibru între cele două direcţii, afişând un nivel de ambiguitate faţă de Rusia şi Europa", notează documentul.

Chiar şi după ajungerea la putere a forţelor proeuropene, există o stare de incertitudine în Republica Moldova. "Răspunsul autorităţilor moldovene la violenţele postelectorale a fost aspru criticat. Se estimează că peste 200 de persoane au fost arestate în urma demonstraţiilor. Unele organisme internaţionale au confirmat că demonstranţii au fost trataţi necorespunzător de către poliţie, fiind încarceraţi în condiţii inacceptabile, cu ignorarea garanţiilor legale pentru un proces corect. Restricţiile asupra libertăţii de expresie impuse de autorităţi au fost, de asemenea, denunţate de autorităţile competente", adaugă raportul.

Noul guvern proeuropean al Republicii Moldova a fost învestit la 25 septembrie 2009. În discursul inaugural, noul prim-ministru a prezentat cinci priorităţi - europenizarea ţării, soluţionarea crizei transnistrene, consolidarea statului de drept, depăşirea crizei economice şi trecerea la creştere economică, descentralizarea şi aplicarea normelor europene în materie de administraţie publică.

"Primele măsuri adoptate de noul Guvern includ gesturi de bunăvoinţă în relaţia cu România. Vizele impuse cetăţenilor români au fost eliminate. În plus, noul ambasador român la Chişinău urmează să îşi preia atribuţiile. Aceste măsuri vor contribui în mod sigur la normalizarea relaţiilor între Chişinău şi Bucureşti, implicit între R.Moldova şi autorităţile europene", continuă raportul NATO.

R.Moldova a dezvoltat un parteneriat larg cu NATO, deşi nu doreşte să devină membră a Alianţei Nord-Atlantice, în contextul statutului de neutralitate proclamat de Constituţie. "Relaţia NATO-R.Moldova în cadrul Planului Individual de Acţiune pentru Parteneriat şi Parteneriatului pentru Pace a contribuit la implementarea reformelor substanţiale în domeniile apărării şi securităţii. NATO are o experienţă şi o competenţă unică în aceste domenii, iar cooperarea cu Alianţa nu este incompatibilă cu neutralitatea ţării", insistă raportul.

"Prin lansarea Partaneriatului Estic, Uniunea Europeană doreşte să stimuleze înnoirea relaţiilor cu vecinii din est. Succesul acestei iniţiative va depinde de angajamentul ambelor părţi. Începând din 2003, R.Moldova a adoptat o politică orientată ferm spre integrarea europeană. Deşi au fost înregistrate progrese semnificative în materie de reforme, rămân multe de făcut pentru atingerea tuturor obiectivelor parteneriatului UE - R.Moldova. Intenţia de adoptare a unui nou acord de cooperare ar putea fi o ocazie pentru reînnoirea relaţiilor între Bruxelles şi Chişinău", subliniază raportul NATO.

Regiunea separatistă Transnistria se află la doar câteva sute de kilometri de frontierele Uniunii Europene şi s-au înregistrat puţine progrese în sensul soluţionării acestei crize, care durează de 17 ani. "Orice conflict nesoluţionat reprezintă o potenţială sursă de instabilitate. De aceea, este esenţial ca această situaţie să fie în atenţia comunităţii internaţionale, pentru a se evita deteriorarea situaţiei în această regiune şi găsirea unei soluţii paşnice. Negocierile în formatul 5+2 trebuie reluate cât mai curând, iar prioritare trebuie să fie propunerile de restabilire a încrederii şi de înregistrare a progreselor", recomandă raportul.

Alegerile din 5 aprilie au declanşat o criză politică gravă care a realimentat tensiunile interne, conducând la înrăutăţirea relaţiilor cu vecinii şi cu partenerii internaţionali. Autoritatea instituţională a fost erodată în contextul în care Republica Moldova se confruntă cu efectele crizei economice şi financiare. Cu toate acestea, procesul democratic a continuat, iar, după alegerile din 29 iulie, forţele politice par hotărâte să continue dialogul constructiv pentru depăşirea crizei politice şi aplicarea reformelor politice, economice şi sociale. Soluţionarea crizei constituţionale referitoare la desemnarea preşedintelui ţării şi reluarea dialogului politic sunt esenţiale pentru continuarea obiectivelor în materie de politică externă, încheie autorii raportului.

Raportul intitulat "R.Moldova - Provocări interne, perspective ale integrării euro-atlantice" a fost elaborat după o vizită la Chişinău a unei delegaţii a Adunării Parlamentare a NATO condusă de Marc Angel, raportor special al Comitetului privind Aspectele sociale ale securităţii. În cursul vizitei efectuate în perioada 2 - 4 noiembrie, oficialii NATO s-au întâlnit cu reprezentanţi ai Alianţei pentru Integrarea Europeană (AIE).