Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un studiu realizat de Helen Fisher – antropolog la Institutul Kinsey – a implicat 17 participanți descriși ca fiind „intens îndrăgostiți” și a arătat că regiunile creierului asociate cu motivația și recompensa erau foarte active atunci când se uitau la cei dragi.
Atunci când auzi pe cineva spunând că „a avutchimie” cu altcineva, aceasta este probabil cauza – activarea zonelor creierului care sunt pline de dopamină. Cu toate acestea, conexiunea romantică și chimia nu sunt singurele variabile care ne pot face inimile să tresare, palmele să alunece și obrajii să se înroșească.
Iată două lucruri care pot avea efecte similare cu chimia romantică, dar care nu ar trebui să fie confundate niciodată cu ea:
1. Atractivitate
Ai avut vreodată o conversație cu cineva imposibil de atrăgător și, până la sfârșitul acesteia, ai fost convins că este persoana potrivită pentru tne? Nu ești singurul care ai fost în această situație. Dar probabil că ești și o victimă a neurochimiei tale. Deși atracția este cu siguranță un aspect important al conexiunii pentru unii oameni, nu derivă neapărat unul din altul - și nici nu înseamnă că sentimentul va fi reciproc.
Potrivit unui studiu din 2014 din Neuroscience and Biobehavioral Reviews, pentru persoanele heterosexuale, anumite regiuni ale creierului vor fi active în mod previzibil atunci când se uită la un membru atractiv de sex opus. Aceste regiuni sunt:
Nucleus accumbens. O regiune cheie pentru circuitele de recompense ale creierului care procesează plăcerea, recompensa și motivația. De obicei este activat ca răspuns la stimuli pe care creierul nostru îi consideră recompensatori, inclusiv, dar fără a se limita la o față cu adevărat arătosă. În astfel de cazuri, această activare este crucială pentru împerechere și semnificație socială.
Cortexul prefrontal medial (mPFC). Asociat cu interacțiunea socială, procesarea autoreferențială și luarea deciziilor. În contextul atractivității, mPFC este ceea ce te ajută să „evaluezi” fața celuilalt șicontribuie la cât de dezirabil crezi că este.
Cortexul cingulat anterior dorsal (dACC). Implicat în detectarea erorilor, monitorizarea conflictelor și atenție. DACC este probabil ceea ce face atât de greu să îți îndrpărtezi atenția de la cineva atractiv, mai ales dacă este un potențial interes romantic.
Cortexul orbitofrontal. Legat de evaluarea valorilor recompensei, precum și de procesarea emoțională, această regiune este cea care te ajută să evaluezi avantajele și dezavantajele lucrurilor din jurul tău. Cu cineva atrăgător, te informează cum l-ai aborda și ai interacționa cu el.
Nu se pot nega asemănările dintre rolul creierului în chimia romantică și atracție; ambele afectează puternic sistemele noastre de recompense. Însă aceste două fenomene pot – și adesea vor – să apară în interdendență reciprocă. Poate fi greu să ignori părțile țipătoare ale creierului tău care îți spun că persoana atrăgătoare din fața ta este singura ta iubire adevărată, dar este totuși în interesul tău să încerci.
Citește pe Antena3.ro
În cele mai multe cazuri, acesta este creierul tău care presupune că există chimie atunci când s-ar putea să nu existe deloc – sau, cel puțin, nu încă. Odată ce atracția este în mod explicit reciprocă și ați găsit alte motive pentru a vă conecta, atunci poate poți spune că există chimie. Dar, până atunci, nu există prea multe lucruri care să susțină ideea că se întâmplă ceva tangibil între voi.
2. Bunătate
Cu toții ne-am întrebat înainte: flirtează sau este doar drăguț? Poate că cineva ți-a făcut un cadou, ți-a făcut un compliment sau ți-a scris un mesaj amabil. Aceste mici acte de bunătate se simt extrem de bine la partea care primește și se simt la fel de bine să le pună în aplicare.
Există o abundență de cercetări care leagă bunătatea de oxitocină, cunoscută colocvial sub numele de „hormonul iubirii”. Actele de bunătate, atât pentru cei care dăruiesc, cât și pentru cei care primesc, vor face creierul să crească cu acest neurotransmițător – care joacă un rol esențial în legătura socială, încredere și atașament. Cu toate acestea, să presupunem că oricine este amabil cu tine trebuie să fie interesat de tine, te poate expune un risc sever de dezamăgire.
Acest lucru nu înseamnă că a presupune că există chimie din bunătate este o prostie. Dacă este ceva, e intuitiv; oamenii care sunt amabili cu noi tind să aibă o anumită „strălucire” îmbietoare în privința lor. Totuși, acesta este și un produs neurochimic.
Jessica Andrews-Hanna - cercetător și asociat profesionist în psihologie profesor de la Universitatea din Arizona — explicat despre strălucirea caldă a dăruirii, când dăm ceva altora lasă în noi înșine un sentiment cald și neclar, care persistă în timp și creează o strălucire de bunătate. Această strălucire caldă poate fi creată prin oferirea de cadouri fizice și prin implicarea în alte acte de bunătate, cum ar fi complimentarea altora.
În mod remarcabil, descrierile lui Andrews-Hanna despre efectele neurologice ale dăruirii și primirii bunătății sunt, în mod surprinzător, similare cu chimia romantică: „Dovezile din imagistica creierului sugerează, de asemenea, că atât oferirea de cadouri, cât și primirea de cadouri activează zonele centrale ale creierului nostru asociate cu recompensă și plăcere.”
Acea licărire în ochii cuiva, căldura din zâmbetul lui sau chiar entuziasmul din vocea lui atunci când face ceva frumos pentru tine nu semnalează automat interes romantic. Aceste semne exterioare de bunătate, deși încălzitoare, sunt o dovadă a capacității cuiva de empatie; nu sunt neapărat o declarație îndrăzneață a sentimentelor mai profunde. Confuzia acestor momente cu chimia riscă să interpretezi greșit bunăvoința autentică ca ceva ce nu este – ceea ce va fi incomod pentru tine și vătămator pentru celălalt.
În timp ce bunătatea poate evoca reacții chimice similare cu cele ale chimiei romantice, ele pot apărea independent. Pur și simplu, este mai bine să nu citești prea profund în actul de bunătate aleatoriu al cuiva; în schimb, ia-o la valoarea nominală. La urma urmei, bunătatea este ceva ce putem – și ar trebui – să permitem oricui. Presupunând că tu și ceilalți sunteți demni de bunătate doar din cauza potențialului ca interes romantic este o pantă alunecoasă, notează psychologytoday.com.
