Moldova, in pragul unei catastrofe umanitare

Guvernul de la Chişinău a cerut ajutor Naţiunilor Unite şi donatorilor externi pentru depăşirea crizei din agricultură provocată de condiţiile climaterice extreme din această vară.

• Chişinău

Guvernul de la Chişinău a cerut ajutor Naţiunilor Unite şi donatorilor externi pentru depăşirea crizei din agricultură provocată de condiţiile climaterice extreme din această vară.

Republica Moldova a avut parte de o iarnă fără zăpadă, vara s-au inregistrat cele mai inalte temperaturi din ultimii 120 de ani, ploile au lipsit cu desăvărşire, iar grindina a distrus şi puţinul de pe plantaţiile irigate. De frica foametei, ţăranii refuză să văndă grău Guvernului pentru completarea rezervei de stat, păinea şi laptele s-au scumpit deja de căteva ori, iar legumele şi fructele se vănd la preţuri de iarnă.


După ce săptămăna trecută preşedintele Voronin a cerut ajutor Fondului Naţiunilor Unite pentru Agricultură, ieri Guvernul a transmis o adresare misiunilor diplomatice străine acreditate la Chişinău in care roagă donatorii externi să ajute Moldova să-şi asigure securitatea alimentară. La documentul citat, Guvernul a anexat lista produselor alimentare şi seminţelor de care are nevoie pentru a evita o catastrofă umanitară. In adresare se menţionează că aceasta „este cea mai dezastruoasă secetă din ultimii 60 de ani, pierderile fiind evaluate la peste 1 miliard de dolari". Incă nu se ştie care va fi impactul asupra veniturilor bugetare in condiţiile in care produsele agricole acopereau peste 80 la sută din exporturile moldoveneşti.


Astfel, pentru a asigura securitatea alimentara a populaţiei, Republica Moldova are nevoie de 72.200 tone de făină de grău, 9.500 tone de făină de secară, 89.200 tone de cartofi, 85.000 tone de produse lactate. Necesarul de furaje, exprimat in grău furajer, constituie 1 milion 641 mii tone, iar necesarul de combustibil se ridică la 60.586 tone. Pentru aprovizionarea cu seminte de culturi agricole Moldova are nevoie de 13.500 tone de cartofi de seminte, 10.350 tone de mazare, 9.100 tone de porumb şi 4.000 tone de grău de toamnă. Ministerul Finanţelor a deschis două conturi in euro şi USD pentru a colecta ajutoare umanitare. Repartizarea ajutoarelor va fi monitorizată de Comisia republicană pentru situaţii excepţionale, condusă de premierul Vasile Tarlev.

Incercările repetate ale Guvernului de a cumpăra de la ţărani grău pentru completarea rezervei de stat au eşuat. Exact ca pe timpul foametei din 1946, oamenii şi-au incuiat hambarele şi refuză orice negocieri cu reprezentanţii Guvernului, chiar dacă in anul curent li se oferă un preţ record. Ţăranii protestează astfel impotriva majorării preţurilor la carburanţi in plină campanie de recoltare. Alexandra, o vănzătoare de la Piaţa Centrală din Chişinău se indignează:

„Au scumpit tot - şi combustibilul, şi păinea, şi tot absolut. Un tractor costă, de arat e scump, motorina e scumpă şi munca ţăranului e de prisos. De ce Voronin a inchis hotarul şi nu ne dă voie să ducem roşiile peste hotare? Ca să muncim degeaba? Ce ajutor ne dă nouă Voronin - 100 de lei de hectar? Acesta-i ajutor? Să-i fie ruşine! Nu dăm nimic: nici grău, nici porumb, nu-i nimic-nimic absolut".


Oamenii in vărstă, care au supravieţuit in timpul foametei din 1946 nu sunt deloc optimişti. Moş Neculai, un vănzător de miere care supravieţuieşte cu o pensie de 500 de lei moldoveneşti (aproximativ 30 euro) este ingrijorat de ceea ce il aşteaptă la iarnă: „Anul acesta mi se pare că e mai rău ca 1946. Toată lumea e panicată. Nu am nici un sac de grău, eu vara aceasta incă nu am măncat măcar o roşie. S-a uscat tot. Aşa an n-am mai văzut".

Mătuşa Galea a venit la Chişinău cu două pungi de pere tocmai de la Ruseştii-Noi. Are noroc că şoferul microbuzului e om bun şi o aduce gratis. Nu merge la piaţă, pentru că ii cer boierii taxă. Işi vinde marfa chiar la staţia de troleibuz din faţa Preşedinţiei. Ii serveşte pe poliţişti cu căte o pară şi ei o lasă in pace:

„Lasă să ne pedepsească Dumnezeu că suntem păcătoşi... O să fie şi mai greu. Aşa scrie in cărţile bisericeşti. Cănd Antihristul o să pună pecetea, atunci o să fie rău pe Pămănt. Acolo scrie că lumea o să fie rea. Uitaţi-vă la femei cum umblă goale pe străzi. Nu au ruşine!".


Autorităţile de la Chişinău susţin că situaţia este gravă, dar incă nu dramatică. Pentru a ameliora intrucătva lucrurile, Parlamentul a anulat recent toate taxele vamale la importul de cereale. La fel a procedat, printr-un decret, şi şefului administraţiei separatiste de la Tiraspol, Igor Smirnov, iar başcanul autonomiei găgăuze, Mihail Formuzal, a dispus formarea propriilor rezerve de grău alimentar ale autonomiei.