Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vineri, 28 august, în Republica Moldova îşi începe activitatea parlamentul ales la 29 iulie, în urma alegerilor parlamentare anticipate. De această primă zi de lucru depinde, inclusiv în opinia deputaţilor moldoveni, viabilitatea legislativului, dar şi a statului moldovean în general. În pofida faptului că analiştii atenţionează că economia ţării nu va rezista unor noi alegeri anticipate, acestea nu sunt excluse, în cazul în care parlamentarii nu vor putea din nou să aleagă preşedintele ţării.
Potrivit liderului Partidului Democrat /PD/, Marian Lupu, comuniştii nu au primit, aşa cum s-ar fi aşteptat, sprijinul Moscovei, iar aceasta înseamnă că Rusia s-a distanţat de procesul formării puterii în Republica Moldova. "Spre deosebire de anii trecuţi, Moscova se comportă corect, nu exercită presiuni şi nici nu oferă sprijin vreunui partide anume", a declarat Lupu pentru cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta. De asemenea, Lupu afirmă că partea rusă nu a iniţiat negocieri nici cu Partidul Democrat şi nu a încercat să-l convingă să accepte o alianţă cu comuniştii, cu toate că tocmai un asemenea scenariu era vehiculat în mass-media de la Chişinău.
În ceea ce priveşte crearea unei alianţe de centru-stânga, dorită de Partidul Comuniştilor, aceasta ar presupune un dialog al comuniştilor cu partide separate din cadrul "Alianţei pentru Integrare Europeană" /AIE/, din care mai fac parte, în afară de PD, Partidul Liberal-Democrat /PLD/, Partidul Liberal /PL/ şi Alianţa "Moldova Noastră". Lupu afirmă că PD nu a primit o invitaţie la dialog din partea comuniştilor şi chiar dacă o va primi ei nu o vor accepta: "Fie dialogul va fi extins la formatul 4 plus 1, fie el nu va avea loc", a declarat Lupu, amintind că Partidul Comuniştilor a refuzat deja un dialog propus de liderii opoziţiei.
Înainte, democraţii moldovenei propuneau ca soluţie pentru depăşirea crizei politice revenirea la practica alegerilor prezidenţiale directe, cum a fost în republică până în 2000. Însă, în opinia directorului Institutului pentru politici publice de la Chişinău, Arcadie Barbăroşie, acest lucru ar reprezenta un pas înapoi: "Ţările din spaţiul postovietic unde preşedintele este ales de popor sunt ţări cu regim autoritar. De aceea, Republica Moldova nu ar trebui să revină la această practică, ci să restrângă împuternicirile preşedintelui, lăsând acestei funcţii rolul de moderator în relaţiile dintre partide într-o perioadă de criză", consideră analistul moldovean, citat de Nezavisimaia Gazeta.
Între timp, deputatul comunist Vladimir Ţurcan a declarat pentru acelaşi cotidian că fracţiunea parlamentară pe care o reprezintă va face tot posibilul pentru a evita noi alegeri anticipate, pe care economia Republicii Moldova pur şi simplu nu le va mai putea susţine.
Şi cotidianul rus Kommersant atenţionează că preţul unor noi alegeri ar putea fi extrem de ridicat pentru economia moldoveană. După jumătate de an de campanie electorală epuizantă, în bugetul republicii s-a format un deficit imens: circa 500 de milioane de dolari. Politicieni şi experţi estimează că deja în toamnă vor apărea probleme cu plata pensiilor şi salariilor, iar în cazul unor noi alegeri parlamentare anticipate acest lucru va reduce serios popularitatea Partidului Comuniştilor, care într-o perioadă de criză menţine în continuare toate pârghiile puterii.
