Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cu toate că are metode de selecţie riguroase pentru selectarea candidaţilor la faimosul serviciu secret israelian, Mossadul nu se poate lăuda însă că nu a avut şi eşecuri. Astfel, unii dintre agenţii recrutaţi de agenţia de spionaj au provocat probleme agenţiei, şi nu unele neimportante. Astfel a fost, de pildă, cazul lui Ben Zygier, un evreu australian recrutat de Mossad, care s-a sinucis într-o închisoare israeliană, în decembrie 2010, după cum dezvăluie o anchetă pe acest subiect publicată în Jerusalem Post.
Una dintre principalele surse de erori în recrutarea agenţilor poate fi chiar prezentarea pe Internet a acestui serviciu de spionaj care, în opinia unor analişti, ar încuraja publicul atât din Israel, cât şi din străinătate, să-şi depună candidatura pentru un loc de muncă în specializări diferite, cum ar fi cele de grafician, informatician, specialist în logistică, precum şi în limbi străine, în special în persană şi arabă. Pe site-ul său, Mossadul se defineşte, oficial, ca fiind “serviciul secret de informaţii al Israelului” (Israel Secret Intelligence Service: ISIS), cu misiunea de “colectare şi analiză a informaţiilor şi desfăşurarea de operaţiuni secrete speciale în afara frontierelor Israelului”. scrie aceeaşi publicaţie, citată de Courrier International.
Oferta serviciului de spionaj devine şi mai tentantă în continuarea prezentării, unde sunt descrise în amănunt şi la superlativ activităţile şi posibilităţile ce i se oferă aspirantului la un post în agenţie. Astfel, în ofertele Mossadului se poate citi: “Un post care vă va schimba viaţa” sau “Locul de muncă la care aţi visat” sau, dipă cum arată o postare în domeniul “misiuni speciale”, se subliniază că cel care va activa acolo “va avea oportunitatea de a crea o realitate în care el va juca rolul central”. Văzând aceste oferte, tinerii s-ar putea entuziasma şi mintea le-ar putea zbura la cărţile sau filmele de spionaj, făcându-i să se creadă personaje din aceste producţii. Dar în realitate, prezentarea respectivă corespunde descrierii unui job de “katsa”, care, în ebraică, desemnează noţiunea de “agent de colectare” de informaţii secrete sau, altfel spus, “agent de contact”.
Recrutarea, etapa crucială
În formarea unor agenţi secreţi etapa crucială este recrutarea. În cazul Mossadului, aceasta constă în selecţia riguroasă a candidaţilor a potenţialilor candidaţi. O primă examinare aprofundată a candidaţilor vizează să se stabilească dacă aceştia sunt indicaţi pentru misiunile ce le vor fi trasate şi, mai ales, dacă nu există riscul ca ei să-şi saboteze activitatea sau să comită gafe susceptibile să aducă atingere intereselor naţionale ale Israelului, scrie publicaţia israeliană. Obiectivul ultim ar fi cel de a obţine asigurări în legătură cu loialitatea lor faţă de organizaţie.
Departamente
“Katsa” joacă un rol esenţial în cadrul Mossad-ului. Este un serviciu indispensabil, fiind “capul de pod” al agenţiei pe teren. Cu ajutorul unor specialişti aflaţi în cartierul general, katsa este însărcinat cu reperarea, apropierea, recrutarea, antrenarea, apărarea şi asistarea, zi de zi, a agentului însărcinat cu procurarea informaţiilor. Katsa ţine de departamentul numit Tsomet (“Răscruce”).
Alt departament al Mossad-ului, Keshet (“arc”) are ca sarcină supravegherea ţintelor, precum şi infiltrarea în locurile care interesează agenţia.
Al treilea departament, Cesarea, este responsabil de siguranţa favoriţilor Mossad-ului: agenţii de teren. Aceştia din urmă sunt cei care se infiltrează în ţările inamice, precum Siria, Liban sau, şi mai periculos, Iran. Una dintre unităţile acestui departament este Kidon, care desfăşoară operaţiunile cele mai delicate, ce necesită recursul la violenţă.
Eşecuri
Cazurile cunoscute de recrutare a unor indivizi cu tulburări de personalitate sunt foarte rare, scrie Jerusalem Post. Există însă câteva. Cel al lui Avri Elad, maior în Tsahal, care, în 1954 a fost trimis în Egipt, sub identitatea unui fost ofiţer SS, pentru a conduce un grup de studenţi evrei egipteni în scopul destabilizării regimului. Elad va a trădat însă şi a făcut 10 ani de închisoare.
Apoi este cazul lui Mordechai Kedar, spărgător de bănci suspectat de crimă. Recrutat în 1956, el a fost format şi apoi trimis în Argentina, unde trebuia să-şi creeze o acoperire înainte de a fi expediat în Egipt. În timp ce se afla la Buenos Aires, Kedar l-a asasinat pe omul său local de contact şi i-a furat banii. Declarat vinovat de un tribunal militar, Mordechai Kedar a stat timp de 20 de ani la închisoare.
Alt caz este cel al lui Victor Ostrovsky, care avea un paşaport canadian. El s-a făcut vinovat de fraudă financiară, înşelându-i pe alţi elevi spioni. A fost îndepărtat din Mossad.
Alt caz este al lui Yehouda Gil, un katsa legendar, om de afaceri italian care a devenit prieten în anii ‚70 cu un general sirian pe care avea misiunea să-l recruteze. Însă generalul nu era dispus să-şi trădeze ţara. Ezitând să-şi raporteze eşecul superiorilor săi, Gil a făcut să se creadă, timp de 20 de ani, că faimosul general îi furnizează regulat informaţii valide. La mijlocul anilor 1990, unul dintre rapoartele inventate de Gil a fost cât pe ce să provoace un conflict între Israel şi Siria.
