Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Măsurile de prevenție pentru limitarea pandemiei de coronavirus din unele state ar putea să nu fie sucifiente, potrivit unui raport al Centrului European pentru Prevenția și Controlul Bolilor. După transmiterea pe scară largă a pandemiei de coronavirus în UE și Marea Britanie, timp de câteva săptămâni, aceasta a atins un vârf în majoritatea acestor țări, între aprilie și începutul lunii mai 2020.
În urma impunerii unor restricții severe, care au vizat reducerea interacțiunii între oameni, a scăzut brusc numărul de cazuri confirmate, precum și morbiditatea asociată cu acestea. În majoritatea țărilor, intensitatea acestor măsuri a fost ulterior redusă.
Până la sfârșitul lunii octombrie, a fost observată însă o reapariție a cazurilor, fapt ce a adus după sine creșterea internărilor și a deceselor. Aceasta este o consecință a transmiterii, nefiind doar urmarea creșterii numărului de testare. Drept urmare, multe țări au luat măsuri care au vizat, din nou, reducerea contactelor dintre persoane.
Începând din noiembrie 2020, cererea pentru teste este determinată de incidența noului coronavirus, și nu de factori externi, precum politica, marketingul sau publicitatea.
La 1 aprilie 2020, UE și Marea Britanie au adoptat cele mai stricte măsuri de izolare a populație. Asta nu înseamnă însă că dacă acestea ar fi reintroduse acum, efectul ar fi același.
Pentru 10 țări care au impus politici strice la sfârșitul lunii octombrie/începutul lunii noiembrie, se estimează că efectul va fi la fel de puternic precum cel din primul val și rata de infectare va fi redusă comparativ cu cea anterioară.
În 12 state, numărul de spitalizări și decese vor fi reduse, dar declinul va fi mai lent decât în aprilie.
Există 9 țări unde prognozele arată că măsurile actuale nu vor fi suficiente pentru a provoca scăderea infecțiilor. În acestea, rata cazurilor nou confirmate va fi mai mică dacă se vor introduce restricțiile de la 1 aprilie. Este însă posibil ca recomandările de ședere la domiciliu, interzicerea plimbărilor pe timp de noapte să fie totuși suficiente pentru încetinirea transmiterii virusului.
Sunt două scenarii diferite. Primul vizează menținerea restricțiilor, în vigoare la 10 noiembrie, până la 25 decembrie, iar al doilea dacă țările trebuie să revină la izolarea de la 1 aprilie.
În două treimi din statele UE care vor respecta actualele măsuri, numărul infecțiilor va scădea cu peste 50%. Dacă s-ar impune însă restricțiile din aprilie, toate țările ar fi de așteptat să vadă un declin.
La nivel global, însă, există discuții cu privire la posibilele consecințe ale ridicării restricțiilor în perioada sărbătorilor de iarnă. Țările care au implementat măsuri în octombrie/noiembrie, vor să le ridică la 21 d ecembrie 2020, pentru a permite oamenilor să se întâlnească în aer libere. Acest lucru ar determina însă o nouă creștere a internărilor în prima săptămână din ianuarie 2021.
Dacă măsurile ar fi ridicate pe 7 decembrie, sporirea numărului de spitalizări va începe să se producă înainte de 24 decembrie.
Prognoza devine foarte dificilă pentru că este dependentă de politicile adoptate de statele membre.
Modelarea matematică a transmiteri virusului SARS-CoV-2 este utilizată pentru a evalua răspândirea și informarea autorităților pentru a lua măsurile sanitare necesare. În mai 2020, ECDC a realizat un set de prognoze, pe termen scurt, cu privire la numărul de infectări, spitalizări și decese. Previziunile actualizate au fost publicate în septembrie 2020.
Coronavirușii se transmit, în majoritatea cazurilor, prin picături respiratorii mari și prin contact direct de la om la om, deși au fost sugerate și alte moduri de transmisie (aerian, faeco-oral și prin fomite). Cazurile severe necesită spitalizare, iar cele critice sunt tratate la ATI, necesitând suport pentru căile respiratorii sau ventilație mecanică invazivă.
Ziua de 1 aprilie a fost luată ca referință pentru cele mai severe măsuri impuse populației. Datele privind restricțiile se bazează pe informațiile disponibile la 10 noiembrie.
