Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Papa Francisc a devenit primul suveran pontif care a vizitat Irakul. Vaticanul speră ca acest moment de referință să încurajeze comunitățile creștine să rămână în această țară, în pofida zecilor de ani de război și instabilitate. Papa le-a transmis liderilor musulmani un mesaj de toleranță și fraternitate între religii, inclusiv în timpul întrevederii istorice cu marele ayatolah Ali al-Sistani, cea mai înaltă instanță șiită din Irak.
În ultima zi a turneului său irakian de patru zile, Papa Francisc a vizitat ieri orașul Mosul, distrus în mare parte de gruparea teroristă Stat Islamic (SI). Aici, el s-a rugat între ruinele bisericilor grav avariate de extremiștii din SI și a ținut o slujbă în aer liber. Într-o ipostază de neimaginat cu patru ani în urmă, Suveranul Pontif a urcat pe o scenă amenajată într-o piață a orașului, înconjurată de ruinele a patru biserici aparținând nenumăratelor rituri și confesiuni creștine. El a fost aclamat de o mulțime extrem de entuziastă, relatează „The Guardian”. În prezent, notează Reuters, în Mosul nu au rămas mai mult de câteva zeci de familii de creştini.
Mosul, o semnificație aparte
Orașul Mosul a fost invadat de SI în iunie 2014, fiind declarat capitala așa-numitului „califat” al organizației radicale, care se întindea din nordul Siriei, pe un teritoriu vast din nordul și vestul Irakului. De altfel, din moscheea al-Nuri, din Mosul, liderul grupării, Abu Bakr al-Baghdadi, și-a făcut singura apariție publică, în timpul căreia le-a cerut tuturor musulmanilor să-l urmeze în calitate de „calif”. Orașul avea să capete apoi o semnificație deosebită pentru SI, devenind principalul centru birocratic și financiar al organizației radicale. Mosul a fost eliberat în iulie 2017, după lupte intense care au durat nouă luni. Potrivit AP, între 9.000 și 11.000 de civili au fost uciși la vremea respectivă. Baghdadi a fost ucis într-un raid american în Siria, în 2019.
Peste câmpiile din Ninive
Papa Francisc, în vârstă de 84 de ani, urma să survoleze apoi câmpiile din Ninive la bordul unui elicopter, până la o comunitate creștină mică, la care doar foarte puține familii s-au întors, după ce au fugit din calea masacrului SI din 2014. El urma să asculte mărturiile rezidenților și să se roage în Biserica Imaculatei Concepții, care fusese incendiată inițial de SI și restaurată ulterior, în ultimii ani. Suveranul Pontif era așteptat și în Erbil, oraș din regiunea semiautonomă kurdă, din nord. Pe stadionul orașului, Papa urma să țină o slujbă, la care erau așteptați 10.000 de oameni.
Ziua Toleranței
Vizita Papei s-a bucurat de o atenție deosebită din partea autorităților irakiene, care l-au întâmpinat pe Suveranul Pontif cu steaguri ale Irakului și ale Vaticanului. După întrevederea de sâmbătă dintre Papa Francisc şi marele ayatollah şiit Ali al-Sistani, premierul irakian, Mustafa al-Kadhimi, a decretat, 6 martie, zi de sărbătoare publică. Astfel, 6 martie devine Zi Naţională de Toleranţă şi Coexistenţă, a anunţat deja şeful guvernului irakian, citat, ieri, de dpa. Ziua de sărbătoare se doreşte, de asemenea, un omagiu adus întâlnirii interreligioase care a avut loc tot sâmbătă la Ur, oraş antic din sudul țării, unde, potrivit tradiţiei, s-a născut patriarhul Avraam. Aici, Suveranul Pontif s-a întâlnit cu reprezentanţi ai islamului, creştinismului şi ai comunităţii yazidi. În pofida aşteptărilor, reprezentanţii comunităţii evreieşti nu au participat la eveniment, notează dpa.
Istorie sângeroasă
Irakul și-a declarat victoria asupra SI în 2017 și, deși organizația teroristă nu mai controlează niciun teritoriu, aceasta continuă atacurile sporadice, în special în nordul țării. Irakul a fost recent scena unor atacuri cu rachete lansate contra unor ținte americane de către milițiile sprijinite de Iran, violențe legate de tensiunile existente între Washington și Teheran. Ocupația brutală exercitată de SI timp de trei ani asupra unor teritorii mari din nordul și vestul țării și campania lungă și obositoare dusă împotriva organizației extremiste au devastat suprafețe întinse din Irak. Eforturile de reconstrucție au stagnat din cauza crizei financiare din ultimii ani și localități întregi au rămas în ruină. Mulți irakieni au fost nevoiți să-și reconstruiască locuințele pe propria cheltuială. Minoritatea creștină din Irak, care numără în prezent 1% din populația țării, a fost lovită în mod special. Militanții i-au obligat pe creștini să aleagă între convertire, moarte sau plata unei taxe speciale pentru alți cetățeni decât cei musulmani. Mii de creștini au fugit, lăsându-și în urmă casele și bisericile, care au fost distruse sau rechiziționate de către extremiști. În aceste condiții, populația creștină a țării, care a precedat islamul cu circa 600 de ani și a jucat un rol vital în dezvoltarea civilizației Abbaside, dar și a Irakului modern, s-a micșorat dramatic, de la circa 1,5 milioane de persoane înaintea invaziei coaliției conduse de SUA, în 2003, la doar câteva sute de mii, astăzi. Înaintea celui de-al doilea război din Golf, între creștini figurau 70% caldeeni, iar restul, catolici sirieni, ortodocși sirieni, asirieni afiliați Bisericii Răsăritene, precum și armeni, protestanți, greci de rit ortodox și catolic, copți, latini și anglicani. Majoritatea era concentrată în Baghdad, Mosul și Basra, iar restul, în orașe din zona Kurdistanului.
Citește pe Antena3.ro
Misiune grea
Prin prima vizită a unui suveran pontif în Irak, Papa Francisc speră să transmită un mesaj de speranță, întărit suplimentar și de faptul că este primul turneu internațional al liderului de la Vatican de la începerea pandemiei de coronavirus. De altfel, experți în domeniul sănătății publice au avertizat înaintea turneului că adunările mari ar putea accelera răspândirea virusului într-o țară confruntată cu un număr tot mai mare de cazuri de COVID-19 și unde foarte puțini au fost vaccinați. Vaticanul a răspuns însă că și-a luat măsurile de protecție, organizând slujbele în aer liber și pe un stadion doar parțial ocupat. Cu toate acestea, în timpul turneului, mulțimea s-a strâns în imediata apropiere a Papei, iar mulți irakieni nu purtau mască.
„Vin ca pelerin penitent pentru a implora iertare și împăcare de la Domnul, după ani de război și terorism, pentru a cere lui Dumnezeu consolare pentru inimi și vindecare pentru răni!”
Papa Francisc
