JURNAL DE EUROOBSERVATOR
Miercuri a avut loc in plenul Parlamentului European votul asupra unei noi variante a "Directivei Bolkestein", vot pozitiv, dupa ce forma initiala a textului suscitase proteste violente ale sindicatelor si contribuise decisiv la votul negativ dat de francezi Tratatului Constitutional.
JURNAL DE EUROOBSERVATOR
Bruxelles
Miercuri a avut loc in plenul Parlamentului European votul asupra unei noi variante a "Directivei Bolkestein", vot pozitiv, dupa ce forma initiala a textului suscitase proteste violente ale sindicatelor si contribuise decisiv la votul negativ dat de francezi Tratatului Constitutional.
Aceasta noua varianta este, cum se remarca aici, la Bruxelles, mult mai consensuala, gratie unor intense negocieri de culise, dar si unui adevarat lobby din partea unei intregi constelatii de organizatii neguvernamentale. A disparut mult-hulitul "principiu al tarii de origine", in care contestatarii Directivei vedeau un instrument de dumping social. De exemplu, oricine deschidea o firma de prestari servicii, oriunde in spatiul economic comun, putea aplica angajatilor regulile sociale din tara de origine a firmei. Aceasta prevedere l-a facut celebru pe "instalatorul polonez", termen generic pentru muncitorii din Est, care accepta standarde sociale mai scazute decat cele din Occident.
Dincolo de acest principiu ramane problema de fond - paradigma care sta in spatele acestei Directive. Ea se poate rezuma astfel: mai multa concurenta inseamna mai multa eficienta, deci mai multa satisfactie pentru consumator. Discutia din Parlamentul European are un obiectiv mai general, care priveste, de fapt, viitorul modelului social european, despre care exista doua viziuni. Pe de o parte, una liberala, sustinuta de britanici, care argumenteaza cu realizarile guvernarii laburiste in materie de ocupare a fortei de munca si cu ritmurile cresterii economice din ultimul deceniu. Cealalta viziune, sustinuta de Franta, Germania si de sindicate, se centreaza asupra prezervarii unui model social puternic redistributiv, care are in centrul sau serviciile publice de educatie, sanatate, transport, asigurari sociale.
De altminteri, "Bolkestein II" exclude din domeniile de aplicare mai multe sectoare ale domeniului serviciilor, precum cele financiare, sanatatea, transporturile publice si serviciile portuare, audiovizualul, agentii temporari si serviciile de securitate (firmele de paza si protectie). Legislatia sociala, mai ales timpul de munca (el face, de altminteri, obiectul altei discutii aprinse aici), salariul minim, vacantele si dreptul la greva nu vor fi afectate de prevederile Directivei.
Textul va fi rediscutat luna viitoare de guvernele celor 25 de tari membre si va fi pusa in practica cel mai devreme in decembrie 2009. Romania are trei ani pentru a se pregati unei deschideri si mai mari a pietei interne a serviciilor. Intrebarea este daca suntem pregatiti pentru asa ceva, intr-o cultura in care a servi pe cineva este o adevarata corvoada si in care clientul nostru este sclavul si nu stapanul nostru.