Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
11:00 • Raportul pe care Comisia Europeană îl va înainta pe 23 iulie, pe problemele legate de corupţie în România, ne va fi total nefavorabil. Conform presei străine, raportul va constata că s-au făcut totuşi unele progrese, în ciuda obstrucţionării de către Parlament a unor cazuri de corupţie, susţin surse europene.
Raportul pe care Comisia Europeană îl va înainta pe 23 iulie, pe problemele legate de corupţie în România, ne va fi total nefavorabil. Conform presei străine, raportul va constata că s-au făcut totuşi unele progrese, în ciuda obstrucţionării de către Parlament a unor cazuri de corupţie, susţin surse europene.
RAPOARTE SECRETE. Executivul Uniunii Europene va adopta trei rapoarte în 23 iulie pe tema problemelor puse de justiţia, criminalitatea şi corupţia din România şi Bulgaria şi a modului în care ambele state de la Marea Neagră gestionează fondurile UE. Proiectele acestor rapoarte sînt ţinute secrete chiar şi faţă de guvernele de la Sofia şi Bucureşti, susţine agenţia Reuters, care citează sub acoperirea anonimatului "o sursă europeană familiarizată cu ceea ce conţin dosarele". Comisia vede un progres real în România, în pofida obstacolelor politice, a declarat pentru Reuters sursa citată. În timp ce, în cazul Bulgarei, Comisia este decisă să ceară înapoi circa 500 de milioane de euro din fondurile de preaderare - deja blocate din cauza investigaţiilor UE pentru fraudă - deocamdată este foarte puţin probabil ca Bruxelles-ul să solicite şi Bucureştiului returnarea unor plăţi."Există suficiente progrese care sugerează că sînt perspective pentru unele rezultate. Sînt cooperanţi şi cel puţin există voinţa politică de a face ceva", a declarat sursa, referindu-se la români. "Există un risc financiar foarte real acum. Un motiv pentru care românii au accelerat reformele este că au văzut ce s-a întîmplat în Bulgaria". Printre paşii pozitivi făcuţi de România în ultimele şase luni se numără numirea unui nou ministru al justiţiei, crearea şi punerea în funcţiune a agenţiei naţionale anticorupţie şi suspendarea unei ordonanţe care ar fi blocat urmăririle penale.
Citește pe Antena3.ro
BILE NEGRE. "Ceea ce lipsesc sînt procesele şi condamnările", a declarat sursa europeană, care a adăugat că partidele parlamentare continuă să blocheze progresul în ceea ce priveşte aducerea în faţa justiţiei a "peştilor mari".În martie, Curtea Constituţională a decis că procurorii au nevoie de aprobare parlamentară pentru a ancheta foşti şi actuali miniştri care sunt membri ai Parlamentului. Această decizie a îngheţat efectiv investigaţiile privind acuzaţiile de corupţie la nivel înalt, pentru că cererile procurorilor se împotmolesc acum în proceduri parlamentare, scrie agenţia internaţională de ştiri. În iunie, o comisie parlamentară a recomandat respingerea cererii de urmărire penală pentru dare de mită care îl privea pe fostul premier Adrian Năstase. Parlamentul nu a reuşit să ia o decizie, pentru că au votat prea puţini deputaţi, ceea ce a dus la încă o amînare. În afară de Năstase - care a fost pus sub acuzare în 2006, dar dosarul împotriva lui s-a întors la procurori - anchetatorii vor să cerceteze cîţiva foşti membri ai guvernului şi pe actualul ministru al muncii Paul Păcuraru. Diplomaţi europeni, aflaţi la post la Bucureşti, spun că obstrucţionarea parlamentară a cazurilor de corupţie s-ar putea explica parţial prin îndelungata luptă pentru putere dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Călin Popescu Tăriceanu şi partidele lor respective. Sursa europeană a mai declarat că, întrucît este considerată o măsură contraproductivă, Bruxelles-ul nu va activa clauza de salvgardare prevăzută în Tratatul de aderare în virtutea căreia statele membre UE îşi pot limita cooperarea judiciară cu România şi pot să nu-i recunoască hotărîrile judecătoreşti. În decembrie anul trecut România a scăpat de reducerea semnificativă a subvenţiilor europene pentru agricultură, după ce Comisia a decis în cele din urmă că Bucureştiul a reuşit să-şi aducă sistemul pentru plăţile agricole la standarde UE. România ar urma să primească circa 29 de miliarde de euro pentru subvenţiile agricole şi ajutorul regional de dezvoltare în perioada bugetară 2007-2013, dacă Bruxelles-ul va fi mulţumit de modalitatea în care sînt distribuite aceste fonduri.
