Refacearea imperiului? - Putin îşi vede visurile împlinite

Regiunea separatistă gerogiană Oseţia de Sud, care şi-a declarat unilateral independenţa ce i-a fost recunoscută deja de Rusia, vrea să intre în componenţa Federaţiei Ruse.

Regiunea separatistă gerogiană Oseţia de Sud, care şi-a declarat unilateral independenţa ce i-a fost recunoscută deja de Rusia, vrea să intre în componenţa Federaţiei Ruse.

Liderul oset Eduard Kokoiti se bătea azi cu pumnii-n piept că autoproclamata sa republică îndependentă Oseţia de Nord, recunoscută aproape instantaneu de vecinul rus după stingerea conflictului armat ruso-georgian, vrea să facă parte din Federaţia Rusă. Declaraţia lui Kokoiti, citată de presa rusă, a fost făcută la Soci, în cadrul grupului de reflecţie Valdai, organizat de Kremlin în staţiunea de pe malul mării. "Da, fără nici o îndoială, vom face parte din Rusia şi nu avem nici o intenţie să creăm o Oseţie independentă, pentru că istoria a decis deja datele, strămoşii noştri au făcut această alegere", l-a luat gura pe dinainte pe liderul oset.

VICEVERSA. Ceva mai tîrziu, Kokoiti şi-a dat seama că s-a dat de gol, vorbind prea mult despre un plan ascuns, pe care, se pare, l-ar avea cu Moscova încă din vremea preşedintelui Vladimir Putin, acela de a ajuta Rusia să îşi recapete de drept şi de fapt unele dintre teritoriile fostei URSS. Dar, ca şi cum nimic nu s-ar fi întîmplat, acelaşi Kokoiti a ieşit din nou la rampă să-şi dezmintă propriile-i afirmaţii. "Am fost greşit înţeles. Nu vrem să renunţăm la independenţa pe care am obţinut-o cu sacrificii enorme. Oseţia de Sud nu are intenţia să adere la Federaţia Rusă", a fost declaraţia cu care liderul oset şi-a anulat-o pe prima.

ÎNTĂRITURI. Ca nu cumva episodul de la Soci să încingă spiritele, ruşii s-au grăbit să întărească dezminţirea lui Kokoiti. Premierul Putin a fost primul. "Nu avem şi nici nu am avut nici un fel de ambiţii imperialiste, pentru care am fost acuzaţi", a declarat Putin, prezent şi el la grupul de reflecţie, la Soci. "Rusia a fost iniţiatoarea sfîrşitului Uniunii Sovietice. Dacă Rusia nu ar fi adoptat această poziţie, URSS ar fi existat şi acum. Am luat această decizie cu mult timp în urmă şi nu aveam nici o intenţie şi nici un motiv de a aduce atingere suveranităţii fostelor republici sovietice", a explicat Putin pe un ton ferm. "Nu avem nici un fel de divergenţe ideologice şi nici un motiv pentru un eventual război rece. Din contră, avem o mulţime de probleme comune, care nu pot fi rezolvate decît prin eforturi comune", a adăugat el.

De la Varşovia, aproape în acelaşi timp, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, prefăcîndu-se că nu aflase nimic despre declaraţiile lui Kokoiti, declara, în cadrul conferinţei de presă cu omologul său polonez, Radoslaw Sikorski, că Oseţia de Sud nu are nici o intenţie să se integreze în Federaţia Rusă. "Nu ştiu de unde aveţi aceste informaţii", le-a spus el ziariştilor care l-au întrebat ce părere are despre declaraţiile lideului oset. După ce i s-a adus la cunoştinţă conţinutul acestora, Lavrov a găsit o interpretare abilă, afirmînd că "Oseţia de Sud a înţeles că fără declararea independenţei sale nu ar fi în măsură să-şi garanteze propria-i securitate, iar noi am înţeles că fără să-i recunoaştem independenţa şi fără ca Federaţia Rusă să apere populaţia din Oseţia de Sud, nu va putea să-şi asigure supravieţuirea". AFP reaminteşte că Rusia a recunoscut, în data de 26 august, independenţa celor două teritorii separatiste georgiene, Oseţia de Sud şi Abhazia, în ciuda opoziţiei unanime a Occidentului, iar această decizie a intervenit după 20 de zile de la declanşarea ofensivei forţelor georgiene în Oseţia, la 8 august, provocate, potrivit aparenţelor, de cele ruse, care s-au folosit de situaţie pentru a pătrunde, în următoarele patru zile, pe teritoriul georgian, dincolo de graniţele cewlor două republici separatiste. Conflictul ruso-georgian s-a încheiat printr-un acord de pace european, mediat între Moscova şi Tbilisi de către preşedintele francez Nicolas Sarkozy, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a UE.

AVERTIZĂRI. De la Kremlin, preşedintele rus Dmitri Medvedev avertiza Occidentul că "Rusia se va concentra pe reînnoirea echipamentului militar", aducînd ca argumentul faptul că "această decizie a fost influenţată, fără nici o îndoială, de criza din Caucaz, de agresiunea Georgiei şi de militarizarea ei continuă". Ultimul argument făcea aluzie la faptul că Statele Unite, de la care Tbilisi aşteaptă să primească un semnal pentru o viitoare aderare la NATO, furnizează, pe ascuns, arme Georgiei. Preşedintele rus nu a pregetat să arate încă o dată cu degetul către Washington, afirmînd că acesta ar face mai bine "să coopereze" cu Rusia în lupta antiteroristă, în loc să întărească relaţiile cu "regimurile corupte (...) care se lansează în aventuri militare" – aluzie la Georgia.