Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În ceea ce trece drept un gest de bunăvoinţă faţă de Polonia, după moartea lui Lech Kaczynski, preşedintele Rusiei a ordonat publicarea unor documente de arhivă despre masacrul de la Katin din 1940. Este vorba despre un volum dintr-un dosar de peste 100 privind uciderea a 22.000 de polonezi, la ordinul lui Iosif Stalin şi în urma propunerii lui Lavrenti Beria, şefului Poliţiei politice a regimului de la acea vreme.
În urma acestui demers fără precedent iniţiat de preşedintele rus Dmitri Medvedev, arhivele de stat au dat publicităţii documente din care reiese că Stalin a aprobat masacrul şi că alte figuri marcante ale epocii şi-au adus contribuţia la unul dintre cele mai controversate dosare ale istoriei. Este vorba însă despre documente care au fost desecretizate încă din 1992, care au fost remise Poloniei şi care puteau fi consultate de public în sălile de lectură ale arhivelor de stat. Acum însă, ele sunt accesibile online oricărei persoane interesate, pe site-ul www. rusarchives.ru. "Trebuie să învăţăm lecţia istoriei. De aceea cred că este bine să expunem public o prezentare a faptelor. Datorăm lumii acest lucru", a spus preşedintele rus Dmitri Medvedev în timpul unei conferinţe de presă. "Faptul că aceste documente sunt date publicităţii nu înseamnă că ele nu erau cunoscute. Înseamnă doar că, puse pe site-ul arhivelor noastre, ele dau lumii întregi posibilitatea de a vedea cine a dat ordinul ca ofiţerii polonezi să fie ucişi", a adăugat liderul de la Kremlin.
Unul dintre documente este un text de patru pagini semnat de Beria, în care şeful NKVD, considerat drept precursor al KGB-ului, îi propunea lui Stalin să analizeze grabnic utilitatea aplicării celei mai aspre pedepse în cazul celor 22.000 de prizonieri - moartea prin împuşcare. Semnătura lui Stalin şi ştampila "top secret" figurează pe documentul în urma căruia elita poloneză a momentului a sfârşit în uriaşe gropi comune în pădurea din Katin (Rusia), în localitatea Harkiv (Ucraina) şi în Mednoie (Rusia), după ce Uniunea Sovietică a invadat în septembrie 1939 regiunile poloneze din Est, conform pactului germano-sovietic. Vreme de mai multe decenii, Uniunea Sovietică i-a acuzat pe nazişti de comiterea acestor asasinate. Însă, în aprilie 1990, liderul sovietic Mihail Gorbaciov a recunoscut responsabilitatea ţării sale.
Cu toate că cea mai mare parte a documentaţiei privind masacrul de la Katin, cerută insistent şi repetat de Polonia, rămâne secretă, iniţiativa asumată de Dmitri Medvedev a avut parte, ieri, de o întâmpinare călduroasă. Reacţii favorabile au venit atât din partea oficialilor de la Varşovia, cât şi din partea reprezentanţilor organizaţiei nonguvernamentale ruse Memorial, care face demersuri pentru a avea acces la documente clasificate. Purtătorul de cuvânt al ministrului polonez de Externe a clasificat publicarea dosarului drept "un nou demers simbolic ce demonstrează că asistăm la o schimbare evidentă a atitudinii Rusiei şi a modului în care gestionează subiectul Katin", relatează BBC. "Important, dar înainte de toate simbolic" este şi aprecierea pe care a făcut-o, pentru AFP, şi un membru al organizaţiei Memorial, Ian Racinski. "Publicarea pe un site oficial (rus) este un semnal pozitiv şi un motiv de bucurie. Aceste documente sunt binecunoscute, dar problema nu este soluţionată deoarece există volume privind ancheta de la Katin care rămân secretizate", a precizat el. Există însă temeiuri solide de speranţă privind o desecretizare mult mai amplă, dacă nu totală, a dosarului Katin. Recent, Curtea Supremă rusă a invalidat o hotărâre prin care era "secretizată" decizia de închidere a anchetei referitoare la masacrul din Katin, iar preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Dumei, Konstantin Kosacev, a cerut ca restul documentelor arhivate să fie făcute publice.
Chiar preşedintele Medvedev a dat ieri asigurări că şi alte documente privind masacrul vor fi desecretizate.
