x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe Matthew Boyse: Strategia SUA pentru Marea Neagră nu este îndeajuns de ambiţioasă

Matthew Boyse: Strategia SUA pentru Marea Neagră nu este îndeajuns de ambiţioasă

de Redacția Jurnalul    |    24 Ian 2024   •   22:30
Matthew Boyse: Strategia SUA pentru Marea Neagră nu este îndeajuns de ambiţioasă

Matthew Boyse, fost adjunct al asistentului secretarului de stat al SUA pentru Europa Centrală, crede că strategia SUA pentru Marea Neagră nu este îndeajuns de ambiţioasă. Eforturile Poloniei pentru Ucraina i-au adus o voce mai puternică la mesele NATO şi UE.

În cadrul discuţiilor MAS Talks, Matthew Boyse, fost adjunct al asistentului secretarului de stat al SUA pentru Europa Centrală şi, în prezent, profesor, care a lucrat la strategia SUA pentru Marea Neagră pe durata funcţiei avute în cadrul Departamentului de Stat, a spus că, în opinia sa, strategia reprezintă, de fapt, mai multe idei adunate, nu un plan concret, şi că nu este îndeajuns de ambiţioasă.

Matthew Boyse a vorbit, de asemenea, şi despre apărarea statelor europene şi ameninţarea venită dinspre Rusia, Ucraina şi ajutorul primit de la statele europene şi SUA şi rolul tot mai pronunţat al Poloniei de actor în regiune, potrivit Monitorul Apărării.

Redăm mai jos interviul integral.

MAS: Regiunea Mării Negre a devenit tot mai importantă în ultimii ani, în special de la invazia Rusiei în Ucraina, din 2022, iar SUA au venit chiar şi cu o strategie pentru această regiune, anul trecut. Ce părere aveţi despre această strategie a Statelor Unite şi ce credeţi că ar trebui să facă statele europene din regiune – în special cele cu deschidere la Marea Neagră – pentru a securiza marea?

Matthew Boyse: Este, de fapt, o strategie a Departamentului de Stat, nu neapărat o strategie a întregului guvern. Este în regulă aşa cum este, dar a durat cam mult să apară şi ar fi putut fi mai ambiţioasă. Când lucram la Departamentul de Stat, echipa mea a lucrat la strategia pentru Marea Neagră, în timpul vechii administraţii, însă nu am mai avut prea mult timp, ulterior, pentru că a urmat cealaltă administraţie şi mereu durează puţin până când o altă administraţie îşi dă seama pe ce drum vrea să o ia cu astfel de probleme. Însă, Administraţiei Biden i-a luat cam 2 ani şi jumătate să producă această strategie. Sunt ocupaţi, înţeleg asta, însă era foarte important să vină cu o strategie pentru Marea Neagră. Au făcut-o, ceea ce este minunat, însă întrebarea este cam cât de mult reprezintă o strategie şi cât de mult este o serie de principii. Cele mai multe strategii de guverne mai degrabă conturează o abordare decât o foaie de parcurs. Dacă ne uităm la cele mai multe dintre strategiile administraţiei Biden sau ale celorlalte administraţii sau ale altor state, toate arată la fel din acest punct de vedere: prezintă multe idei şi abordări, însă nu chiar strategii per se. Este, clar, bine să le ai şi pe acestea pentru că arată că te concentrezi pe un anumit lucru, care nu exista înainte, că există îmbunătăţiri. Mi-aş fi dorit să fi apărut puţin mai devreme şi să fie mai ambiţioasă.

Matthew Boyse: Aş vrea să spun că şi strategia NATO pentru flancul de est s-a îmbunătăţit foarte mult, în timp. Nu mai există diviziunea între flancurile nord-estic şi sud-estic sau între ceea ce era numit prezenţă înaintată şi prezenţă adaptată a NATO – lucru care s-a clarificat după summitul din 2022 al NATO. Acum avem patru grupuri de luptă. Acum avem ceea ce ar fi trebuit să avem acum mult timp şi ceea ce numeam „O ameninţare. Un flanc. O prezenţă” la o conferinţă la care am vorbit, în Bucureşti, în 2019. Este important să se trateze tot flancul la fel, să nu se pună mai mult accent pe cel nord-estic decât pe cel sud-estic, iar acum avem egalitate în special în regiunea Mării Negre.

Matthew Boyse: Statele europene, în special cele litorale, depun multe eforturi, în special România, care a făcut multe lucruri în regiunea Mării Negre. Este cel mai vizibil stat în acest sens, lucru care arată importanţa pe care o acordă problemei şi importanţa regiunii. Acordul de deminare pe care l-au semnat România, Bulgaria şi Turcia, acum câteva săptămâni, reprezintă, de asemenea, un pas important. România a dezvoltat Constanţa, a îmbunătăţit capabilităţile aviatice de luptă, infrastructura Dunării, astfel încât să adauge rute alternative pentru grâul ucrainean şi pentru Europa, însă mi-aş dori să văd mai multe resurse româneşti şi bulgare în apărare, în special pentru aviaţie şi forţe navale. Resursele de energie pe care ţara voastră le are ar trebui, de asemenea, exploatate, mai ales că, din păcate, acum se află mai mult în pericol decât erau acum câţiva ani, chiar dacă Ucraina reuşeşte să ţină pe loc flota Rusă a Mării Negre. România poate şi joacă un rol important în regiune. Situaţia însă (n.r. războiul din Ucraina) cere ca toţi să facem mai mult. Conştientizăm toţi asta, dar trebuie şi să implementăm lucrurile.

MAS: Spuneaţi că strategia SUA pentru Marea Neagră nu este neapărat o foaie de parcurs, ci reprezintă doar nişte idei...

Matthew Boyse: Dacă te uiţi la toate acestea, sunt numite strategii, însă, de multe ori, nu sunt planuri concrete, ci doar arată ce intenţionează guvernul sau ce vrea să facă, însă uneori sunt puţin cam confuze în ceea ce priveşte perioada de implementare şi implementarea propriu-zisă. Aşadar, sunt numite strategii, dar sunt mai degrabă descrieri de provocări, abordări şi indicaţii sau direcţii decât foi de parcurs.

MAS: Credeţi că vor prezenta şi o foaie de parcurs în curând?

Matthew Boyse: Se lucrează la ea, iar Congresul chiar o aşteaptă. Este cam greu să spun cam pe unde sunt cu dezvoltarea ei la nivelul guvernului. Vedem că unele componente se conturează, am văzut unele acţiuni, de exemplu, pe partea de securitate energetică, relaţii militare, care au fost intensificate. Războiul lui Putin împotriva Ucrainei cere acţiuni urgente din partea tuturor statelor care au interese în securitatea şi stabilitatea europeană.

MAS: Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat mediul de securitate din Europa şi din lume, am putea spune. Cum aţi descrie dumneavoastră mediul de securitate european, în special din Europa Centrală şi de Est?

Matthew Boyse: Mediul de securitate în Europa Centrală şi de Est s-a schimbat radical în mai rău. Putin vrea redesenarea hărţii Europei, a distrus acorduri şi tratate pe care Rusia le-a semnat, a încălcat legea internaţională şi suveranitatea şi independenţa statelor europene. (...) Rusia a dat peste cap toată ordinea securităţii europene post-1989. UE şi NATO nu pot accepta asta. Este vorba despre o schimbare fundamentală care necesită o abordare foarte serioasă din partea tuturor statelor membre NATO şi UE.

MAS: Ce credeţi că ar trebui să facă statele europene pentru a se ţine în siguranţă şi cum aţi descrie acţiunile statelor europene după invazia Rusiei în Ucraina? Mă refer aici la acorduri bilaterale sau trilaterale, cheltuieli militare, alianţe... pentru că au existat nişte schimbări.

Matthew Boyse: Statele europene par să înţeleagă ce este în joc, însă nu toate statele sunt angajate în acelaşi fel în ceea ce trebuie făcut ca Europa să rămână Europa. Statele din Europa Centrală şi de Est înţeleg cel mai bine asta şi chiar au avertizat, timp de mulţi ani, despre răzbunarea lui Putin, când cele mai multe dintre statele europene ignorau acest lucru. Unii oficiali europeni şi-au înţeles greşelile şi au luat măsuri pentru a le îndrepta, însă cuvintele lor nu se potrivesc tot timpul şi cu acţiunile lor. Statele est-europene şi central-europene fac multe lucruri, mai ales în ceea ce priveşte sprijinul pentru ordinea securităţii europene sau procentajul din PIB alocat apărării. Observăm, însă, şi faptul că statele care sunt mai departe de războiul lui Putin sunt mai puţin implicate. Unele state europene par să nu înţeleagă pe deplin consecinţele câştigării acestui război de către Putin. Unele dintre ele nu sunt pe deplin implicate şi ar trebui ca toate statele europene să fie implicate pentru că este vorba despre continentul lor, securitatea lor şi nu este vremea de jumătăţi de măsură. Toate trebuie să se dedice 100%.

Matthew Boyse: Am văzut şi nişte acţiuni politice interne negative în Europa, care influenţează Ucraina, întrucât partidele şi politicienii de extremă dreapta transmit mesaje pro-Putin în ţările lor. Vedem acest lucru în multe ţări, de la Franţa, Germania, Ţările de Jos, Belgia, Slovacia şi chiar şi în România. Acest lucru nu este pozitiv deloc, pentru că Rusia, sub conducerea lui Putin, rămâne o ameninţare la ordinea securităţii europene. Dacă va câştiga în Ucraina, va aduce graniţele răzbunării lui mai aproape de Europa, iar Putin va deveni mai agresiv. El şi oamenii lui vorbesc în termeni agresivi despre alte părţi ale Europei, despre Moldova şi Georgia, de exemplu. Vrea Europa ca acest război să se extindă sau ca aceste state să fie destabilizate? Ar fi idiot să atace un stat membru NATO, dar sunt şi analişti care nu exclud această posibilitate şi desfăşurarea unor măsuri hibride în acest sens. Ştim că de curând a cerut (n.r. Putin) revendicarea tuturor proprietăţilor ruseşti din străinătate. Aceste lucruri nu sunt pozitive. Am văzut multe îmbunătăţiri din partea statelor membre de la începutul invaziei în Ucraina, dar încă nu este destul.

MAS: Cum ar trebui să abordeze statele europene Rusia când vine vorba de ameninţarea pe care o prezintă pentru Europa şi despre războiul pe care l-a început în Ucraina? Sunt sancţiunile o soluţie?

Matthew Boyse: Sancţiunile trebuie să fie implementate mai eficient, pentru că există anumite goluri, iar acestea trebuie estompate. Au existat goluri pentru că au tot fost „scurgeri” către Rusia pentru că fie sunt unii care închid ochii la astfel de lucruri, fie nu au ştiut cum să procedeze pentru estomparea acelor goluri. Statele europene ar trebui să facă mai mult şi din punct de vedere militar. Acest război a fost ca un semnal de alarmă. Unele state au fost cam încete, iar industria militară din Europa nu a fost atât de puternică. Soluţiile ar fi întărirea industriei militare, diversificarea surselor de energie, creşterea rezilienţei societale, combaterea dezinformării, o mai bună comunicare din partea liderilor către cetăţeni pentru a susţine ordinea securităţii europene. Dacă oamenii cred că lumea ar fi mai bună cu Rusia câştigând acest război... nu sunt prea multe de spus... Rezultatele războiului au consecinţe grave şi faţă de Partidul Comunist din China, care cu toţi ştim că reprezintă o problemă, pentru că a continuat să facă echipă cu Putin şi continuă să reprezinte o problemă pe termen lung pentru Occident. Aceste două lucruri sunt conectate, aşadar rezultatul războiului chiar contează.

MAS: Cum credeţi că statele europene ar trebui să abordeze războiul din Ucraina? Pentru că am văzut întârzieri la livrările de echipamente din partea statelor europene. De asemenea, cancelarul german Olaf Scholz cerea, în urmă cu ceva timp, statelor europene să facă mai mult pentru Ucraina...

Matthew Boyse: Cred că ar trebui să fie mai clari că Ucraina trebuie să câştige şi Rusia să piardă. Nu toate ţările au acest mod de gândire. Cum va arăta Europa post-război va depinde foarte multe de ceea ce fac aceste state. Am fost încântat să văd că Olaf Scholz a cerut statelor europene să facă mai mult în acest sens. Este o schimbare enormă de la cele 5.000 de căşti pe care le-a trimis Germania Ucrainei înainte de a doua invazie (n.r. 24 februarie 2022). Ceea ce a făcut Germania de atunci este o îmbunătăţire enormă. Dar, săptămâna trecută, am văzut că, în Germania, coaliţia a respins propunerea partidului CDU de a trimite rachete cu rază lungă de acţiune Taurus Ucrainei. Deci, Germania a făcut multe lucruri, în special pe partea financiară şi militară, iar ceea ce a spus Scholz este un lucru bun, dar ar fi mai credibil dacă guvernul său ar şi fi complet implicat în livrarea de echipamente militare de care chiar au nevoie ucrainenii să pună capăt acestui război aşa cum vor ei, nu cum vrea Putin. Oamenii nu înţeleg de ce germanii refuză să facă asta, mai ales acum că Franţa şi UK au trimis deja arme similare. Livrarea sistemelor Taurus ar face cererile lui Scholz către alte ţări să fie mai credibile.

MAS: Am văzut că există nişte probleme legate de ajutorul militar către Ucraina şi în Congresul SUA. Ce credeţi că se va întâmpla din această perspectivă? Se va trece peste acel blocaj?

Matthew Boyse: Sper. Este un ajutor prins într-o problemă internă. Administraţia Biden a refuzat mulţi ani să facă ceva la graniţa sudică a SUA, iar lucrurile au ieşit de sub control. Ai spune că nu este o problemă care să aibă legătură cu Ucraina, însă republicanii cred că este. Vorbim despre milioane de treceri ilegale prin această graniţă. Aceasta este o problemă politică internă în SUA, republicanii sunt supăraţi din cauza asta, cer administraţiei să ia măsuri, administraţia refuză, aşa că republicanii îşi joacă şi ei cartea. Este interesul SUA ca războiul să se încheie sub condiţiile ucrainene. Unii republicani mai sceptici ar putea susţine Ucraina mai mult dacă şi Europa ar face mai mult pentru ucraineni. Impasul acesta trebuie lăsat în urmă. Cred că va fi, în cele din urmă, însă procesul acesta durează şi se joacă şi în spaţiul public, însă asta e democraţia.

MAS: Am văzut, de la începutul invaziei în Ucraina, că Polonia şi-a întărit poziţia în regiune, a ajutat Ucraina foarte mult, fapt care a împins mulţi experţi să spună că Polonia va deveni un actor important în Europa. Chiar azi (n.r. 22 ianuarie 2024), prim-ministrul polonez, Donald Tusk, a mers la Kiev într-o vizită neaşteptată pentru a-şi arăta sprijinul faţă de Ucraina. Ce părere aveţi despre acest lucru?

Matthew Boyse: Fostul guvern polonez a făcut lucruri extraordinare din punctul de vedere al Ucrainei şi al înţelegerii problemei. Procesul său de modernizare militară ar putea fi, de asemenea, inegalabil în Europa, când vina vorba despre PIB-ul alocat apărării, dezvoltarea armatei sale şi a capabilităţilor, forţele lor teritoriale, de un număr impresionant. De asemenea, să nu uităm că Polonia a avertizat statele europene din Vest de mai mulţi ani cu privire la Putin şi, mult timp, politicienii şi guvernele occidentale nu au ascultat-o. Sunt aliaţi şi prieteni extrem de valoroşi (n.r. polonezii). Sper că noul guvern nu va reduce eforturile guvernului anterior. Auzim deja că unele contracte sunt revizuite, altele ar putea fi modificate sau chiar anulate. De obicei, există schimbări la venirea unui nou guvern. Ce a făcut guvernul anterior pentru Ucraina a fost nemaipomenit şi asta i-a adus Poloniei o voce mai puternică la mesele UE şi NATO. Ţările occidentale au fost la comanda acestor instituţii timp de mulţi ani, însă a venit vremea să ascultăm mai mult statele de pe flancul de est al NATO, din centrul Europei: Polonia, România. Va exista o rezistenţă din partea statelor occidentale cu privire la diminuarea vocii lor la aceste mese, căci încă se mai cred lideri în zonă, dar lumea s-a schimbat după invazia lui Putin în Ucraina. Structurile europene trebuie să se schimbe odată cu timpul şi să dea roluri mai proeminente statelor de pe flancul de est. Europa ar fi mai puternică aşa. Cred că există semne că noul guvern polonez ia aceste probleme în serios şi nu cred vor exista schimbări majore. Vom vedea cum se vor dezvolta lucrurile.

Matthew Boyse este fost adjunct al asistentului secretarului de stat al SUA pentru Europa Centrală şi a fost, în trecut, consilier politic al comandantului US Army Europe. De asemenea, a avut poziţii politice sau economice în Kabul, New Delhi, Varşovia, Moscova şi Dhaka. În prezent, este profesor la John Hopkins School of Advanced International Studies, la George Washington University şi la American University School of International Service. Este cercetător şi la Institutul Hudson, unde discută probleme legate de politică, securitate şi economice în Europa Centrală.

(sursa: Mediafax)

×
Subiecte în articol: marea neagră strategie