Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ca să ajungă să fie nominalizaţi la cursa pentru Casa Albă, democraţii şi republicanii işi etalează punctele forte de mai bine de un an. Pentru scrutinul din 2008, campania, considerată cea mai scumpă din istoria SUA, a inceput incă de la sfărşitul lui 2006.
Ca să ajungă să fie nominalizaţi la cursa pentru Casa Albă, democraţii şi republicanii işi etalează punctele forte de mai bine de un an. Pentru scrutinul din 2008, campania, considerată cea mai scumpă din istoria SUA, a inceput incă de la sfărşitul lui 2006.
La fiecare patru ani, americanii işi aleg preşedintele şi vicepreşedintele. Sistemul care guvernează scrutinul pentru cele două fotolii de la Casa Albă este unul amplu şi de durată, mai ales in sensul că inainte de cursa propriu-zisă candidaţii trebuie să-şi căştige dreptul şi meritul de a fi nominalizaţi de partidele pe care le reprezintă.
PATRU ETAPE. In mod tradiţional, procesul electoral este impărţit in patru etape. Prima este faza prenominalizare, in care candidaţii se intrec in scrutine primare locale şi pentru numirea, in cadrul intrunirilor preelectorale, la statutul de delegaţi ai convenţiilor naţionale ale partidelor pe care le reprezintă. A doua etapă constă in organizarea unor convenţii naţionale, desfăşurate in vara anului electoral, in timpul cărora cele două partide importante işi nominalizează candidatul pentru preşedinte şi vicepreşedinte şi ratifică o platformă cu scopurile şi poziţiile politice ale partidului. Cea de-a treia fază a procesului electoral cuprinde campania propriu-zisă pentru alegeri, in timpul căreia partidele mari şi mici, precum şi candidaţii independenţi se intrec pentru a căştiga voturile electoratului. Ultima este faza electorală, in care sunt aleşi oficial preşedintele şi vicepreşedintele.
Fiecare candidat la nominalizarea partidului său trebuie să urmeze un proces complicat, costisitor şi de durată şi să-şi folosească la maximum arhicunoscutele arme secrete ale fiecărui politician care ajunge să conducă cea mai puternică ţară din lume - să aibă bani, expunere media şi susţinere. Candidatul la nominalizare ar trebui să aibă buzunarele doldora de bani, experţii estimănd că suma optimă porneşte de la 100 de milioane de dolari (bani strănşi pănă la sfărşitul lui 2007, nu mai tărziu). Finanţarea campaniei prezidenţiale este determinată substanţial printr-un sistem de finanţare publică in etapa de prenominalizare, in perioada organizării convenţiilor şi a scrutinului propriu-zis. Analiştii estimează că in 2008 Statele Unite vor cunoaşte cele mai scumpe alegeri din istoria lor, costul acestora fiind deja estimat la cel puţin un miliard de dolari. Şi nu numai atăt. Ca niciodată, campania pentru scrutinul de anul viitor va rămăne in istoria SUA drept cea mai de durată. Asta pentru că au existat candidaţi care şi-au inceput campania la finele lui 2006.
Citește pe Antena3.ro
Un alt factor important al scrutinului de anul viitor constă in faptul că la alegeri nu s-au inscris nici actualul preşedinte american, nici vicepreşedintele. In plus, războiul din Irak, puternicul lobby exercitat de grupurile de interese şi forţa internetului sunt cei mai importanţi factori pe care se construiesc discursurile electorale.
IRAK. Campania militară pe care actuala Administraţie de la Washington o susţine in Irak dă deja de furcă politicienilor inscrişi in cursa pentru Casa Albă. Mai ales că SUA au pierdut cel puţin 3.500 de militari in cei patru ani care au urmat bombardamentelor din Irak. Oamenii sunt ingrijoraţi, după cum a reieşit dintr-o serie de studii date publicităţii anul acesta, de situaţia deloc imbucurătoare din Irak şi aşteaptă de la viitorul preşedinte o mai bună gestionare a lucrurilor, precum şi o soluţionare rapidă a conflictului. Alegătorii au aflat că aproape fiecare candidat joacă propria sa carte.
Democratul Chris Dodd susţine menţinerea numărului de trupe americane in ţara fostului măcelar de la Bagdad, iar colegul lui de partid Joe Biden propune un plan in cinci puncte - de federalizare a Irakului şi predarea puterii kurzilor, şiiţilor şi suniţilor in zonele pe care ei le controlează. Hillary Clinton, fostă Primă Doamnă a Statelor Unite, s-a pronunţat repetat pentru o retragere progresivă a trupelor, iar democratul John McCain vede ca posibilă rezolvare a crizei "un angajament militar mult mai mare pentru Irak" pentru reconstrucţia acestei ţări şi prevenirea violenţelor religioase. Considerat favorit la nominalizarea Partidului Democrat, Barak Obama s-a dovedit de la bun inceput un critic extrem de dur al războiului. Dacă va fi ales preşedinte, Obama va retrage treptat trupele de combat şi va incuraja semnarea unor acorduri de securitate cu vecinii Irakului. Republicanul Mike Huckabee apreciază că SUA nu ar trebui să se retragă din Irak pentru a preveni apariţia "unor consecinţe strategice serioase pentru americani, precum şi consecinţe umanitare negative pentru irakieni". Mitt Romney, tot de la republicani, le cere americanilor de rănd să-i sprijine mai mult pe militarii detaşaţi pe frontul irakian.
BLOGUL, ASUL DIN MĂNECĂ. Ce nu au avut candidaţii din celelalte campanii prezidenţiale? Nu au avut blog. Sau nu s-au folosit de el la modul abuziv. Dacă 2004 a fost anul apariţiei timide a blogului ca instrument politic, anul acesta avem de-a face cu o explozie de scrieri personale, insoţite de imagini inregistrate de candidaţi şi postate pe site-urile personale cu ajutorul serviciilor video. In topul preferinţelor se află site-urile MySpace şi Facebook, iar cel mai popular serviciu video-sharing, YouTube, va fi partenerul televiziunii CNN, oferind spaţiu primei dintre cele şase dezbateri politice pentru alegerile de anul viitor.
Democraţii
Hillary Clinton, al cărei consilier de imagine a demisionat in urmă cu trei zile, a mimat calmul, joi, la ultima dezbatere cu Barack Obama şi ceilalţi rivali democraţi inainte de alegerile primare din Iowa, in contextul sondajelor care nu-i sunt favorabile şi a presupusei tensiuni din echipa sa de campanie, informează AFP. Obama l-a citat pe liderul luptei pentru drepturile civice Martin Luther King pentru a vorbi despre "urgenţa feroce a unei schimbări" necesare. "Naţiunea noastră este in război, planeta este in pericol, iar americanii, inclusiv localnicii din Iowa, depun eforturi pentru a nu rămăne in urmă", a spus el. Impactul acestei dezbateri, care a avut un ton neobişnuit de cordial, este crucial pentru duoul din fruntea cursei pentru investitura democrată in Iowa şi New Hampshire, ai căror alegători se vor pronunţa la 3, respectiv 8 ianuarie.
Republicanii
Cel mai bine plasat candidat al republicanilor este fostul primar al oraşului New York in perioada in care metropola a trecut prin cel mai greu incercate momente din istoria sa, atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. In vărstă de 63 de ani, "edilul erou", aşa cum a fost numit in urmă cu mai bine de şase ani, pentru că a gestionat exemplar situaţia din metropolă in timpul atentatelor, Giuliani şi-a axat campania pentru nominalizare pe "12 promisiuni făcute poporului american". Fostul primar promovează o campanie agresivă impotriva teroriştilor, strategii coerente impotriva imigraţiei ilegale, politici de reducere a taxelor şi de incurajare a adopţiilor. Considerat cel mai liberal republican, fostul primar şi-a atras, in principal, simpatia din partea electoratului feminin.
"Senatorul Barak Obama se pregăteşte să căştige această campanie concentrăndu-se pe subiecte care sunt cu adevărat importante pentru americani"
David Plouffe, directorul de campanie al senatorului Barak Obama
anca.aldea@jurnalul.ro
