Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Amplasaţi geografic între România şi Ucraina, moldovenilor le lipseşte un simţ puternic al identităţii, mândria naţională şi speranţa în viitor. Dacă la aceste lucruri adăugăm sărăcia nimicitoare, putem înţelege de ce un sfert dintre moldoveni trăiesc şi muncesc în străinătate, trimiţând acasă bani care ajută ţara să se menţină pe linia de plutire, notează publicaţia americană.
De aceea, scrie publicaţia menţionată, recentele proteste din Moldova ca reacţie la acuzele de fraudă electorală aduc aminte de cartea jurnalistului american Eric Weiner, "The Geography of Bliss" (Geografia Supremei Fericiri) care, pornit în căutarea celui mai fericit loc de pe pământ, ajunge la concluzia că moldovenii trebuie să fie cei mai nefericiţi oameni din lume, de vreme ce viziunea lor superstiţioasă despre lume nu e ancorată în nimic altceva decât în pesimismul care planează asupra acestui loc trist, Republica Moldova. Cele spuse anterior ar putea explica şi de ce moldovenii sunt deschişi actualei competiţii pentru oferirea de paşapoarte în vederea obţinerii loialităţii lor faţă de Rusia, România, şi, într-o măsură mai mică, faţă de Ucraina.
Preşedintele român Traian Băsescu, aminteşte publicaţia americană, a declarat săptămâna trecută că ţara sa va oferi moldovenilor o cale rapidă individualizată către cetăţenia română şi europeană, care ar extinde eligibilitatea de a obţine paşaport la strănepoţii celor care au fost cetăţeni români atunci când Moldova a fost, până în 1940, parte a României, ceea ce ar acoperi o mare parte din populaţia de azi a Moldovei.
În acelaşi timp, notează Wall Street Journal, Rusia şi-a promovat propria politică de acordare de paşapoarte în R.Moldova şi Transnistria, regiunea rusificată a Moldovei, unde forţele ruseşti au rămas pentru a susţine populaţia rusofonă, care a autoproclamat republica "Transnistria". Este neclar câte paşapoarte ruseşti au fost emise însă se spune că ar fi vorba de mai multe mii. Mai discret, Kievul este atent la ceea ce consideră a fi minoritatea ucraineană din Moldova şi Transnistria. O examinare a istoriei acestui teritoriu încercat explică originile acestei crize de identitate a moldovenilor, pentru care zilele glorioase ale rezistenţei lui Ştefan cel Mare împotriva turcilor înglobează experienţa şi simbolismul naţiunii.
Problemele de identitate ale moldovenilor merg mai departe de geografie şi cetăţenie, atingând nivelul limbii şi, astfel, al conştiinţei. În timpul erei sovietice, româna, limba nativă a două treimi dintre moldoveni, a fost declarată ca fiind limba "moldovenească", iar propagandişti sovietici importanţi au creat un dicţionar român-moldovean, unde cuvintele în limba moldoveană erau scrise în alfabetul chirilic. Chiar şi în această situaţie, literatura în română sau "moldoveană" a fost reprimată iar discursul public se desfăşura în rusă. Şi în ziua de azi, generaţia mai vârstnică vorbeşte o frumoasă rusă fără accent, în timp ce tinerii folosesc româna ca primă limbă şi engleza ca a doua, deşi cei inteligenţi recunosc importanţa practică a cunoaşterii rusei.
În cei opt ani petrecuţi la preşedinţia Moldovei, liderul comunist Vladimir Voronin a pendulat atent între Moscova şi Bruxelles, sau între memoriile inevitabil dragi ale tinereţii electoratului său de bază, în curs de îmbătrânire, şi aspiraţiile europene ale tinerei generaţii, iar aceste interese divergente cu privire la identitate şi generaţii şi-au găsit expresia în protestele post-electorale din 7 şi 8 aprilie, relevă publicaţia menţionată. În condiţiile în care mulţi moldovenii au posibilitatea de a "accede" la UE individual, iar mulţi transnistreni să "intre" în Rusia, se pune întrebarea ce înseamnă acest lucru pentru R.Moldova.
Guvernul de la Chişinău, aminteşte Wall Street Journal, citat de Agerpres, a adoptat deja o lege care prevede ca funcţionarii publici să aibă doar cetăţenie moldoveană, în timp ce Comisia Electorală Centrală a respins 21 de parlamentari aleşi la 5 aprilie care aveau cetăţenie dublă sau triplă. În conformitate cu legea, aceştia trebuiau să renunţe la respectivele cetăţenii înainte de a-şi prelua locul în parlament.
Potrivit publicaţiei americane, dat fiind toate aceste forţe care trag de o naţiune săracă, neconsolidată şi relativ nouă, pare să fie momentul potrivit şi în interesul tuturor ca suveranitatea R.Moldova să primească un impuls. Până la urmă, toată lumea recunoaşte integritatea teritorială şi suveranitatea Moldovei, dar şi dreptul Transnistriei de a avea un statut special într-o ţară unificată.
În aceste condiţii, o reluare serioasă a discuţiilor în format "5+2" în privinţa Transnistriei care aduc laolaltă Rusia, Ucraina, OSCE, UE, SUA, alături de R.Moldova şi Transnistria, ar putea duce la un acord real, care ar putea deschide noi arii de încredere reciprocă într-o relaţie SUA-UE-Rusia şi ar putea îmbunătăţi vieţile oamenilor de ambele părţi ale râului Nistru.
