Vecinii Ucrainei, trimiși să învețe lecția israeliană despre rachetele rătăcite

Comunitatea internațională a rămas înmărmurită, marți seară, la apariția unei știri care anunța că Rusia a lovit teritoriul unui stat NATO, ucigând două persoane. 

Deși presupunerile inițiale s-au referit la o rachetă de croazieră rusească, trasă asupra Ucrainei, președintele american, Joe Biden, i-a informat ulterior pe partenerii SUA din G7 şi NATO că explozia din estul Poloniei a fost provocată de o rachetă a apărării antiaeriene ucrainene, lansată pentru a contracara atacurile Rusiei. 

Președintele polonez, Andrzej Duda, a precizat, la rândul său, că racheta căzută în satul Przewodow este o rachetă de producţie rusească S-300, aflată însă în dotarea armatei ucrainene.

Cine sunt vinovații

„Ar trebui să fim cu toții clari: nimic din toate acestea nu s-ar fi întâmplat, dacă nu ar fi fost invazia Rusiei în Ucraina! Aceasta este realitatea crudă și necruțătoare a războiului lui Putin!”, declara premierul britanic, Rishi Sunak, imediat după incidentul produs la numai șase kilometri de granița ucraineano-poloneză. 

În afara Kremlinului, principalul vinovat pentru întreaga situație creată după invadarea Ucrainei, presa din Israel consideră că și eventuala utilizare a unor sisteme de apărare antiaeriană mai performante, de către armata ucraineană, ar fi putut duce la evitarea incidentului produs în estul Poloniei. 

Avertisment pentru România 

„Războiul complex din spațiul aerian ucrainean pune adesea, față în față, apărarea antiaeriană ucraineană cu barajele de rachete de croazieră rusești și atacurile cu drone. În timp ce Rusia încearcă acum să întrerupă rețeaua energetică a Ucrainei și să terorizeze populația, nu este deloc surprinzător faptul că o rachetă s-ar fi putut rătăci peste graniță, în Polonia.”, scrie „The Jerusalem Post”. 

Citește pe Antena3.ro

Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat

„Polonia și alte țări vecine cu Ucraina sau care se află în raza de acțiune atât a rachetelor de apărare aeriană, cât și a celor de croazieră ar trebui să fie atente la amenințarea pe care o reprezintă aceste sisteme!”, avertizează publicația.  

Israelul se confruntă de mult timp nu numai cu amenințarea rachetelor lansate de grupările teroriste, ci și a celor rătăcite, trase de apărarea antiaeriană siriană. 

„Poate că ar merita ca țările să învețe din experiența Israelului sau cel puțin să țină cont de modul în care aceasta a afectat Orientul Mijlociu.”, adaugă ziarul din Ierusalim.

Sisteme complexe, deci vulnerabile

Sistemele de apărare antiaeriană folosesc adesea o combinație de radare și vehicule cu rachete pentru a-și neutraliza țintele. Spre exemplu, un sistem S-300 are un radar de supraveghere cu rază lungă de acțiune, care detectează o amenințare, precum și un vehicul de comandă și control ce analizează datele despre pericolul care se apropie. 

Un al treilea vehicul poate fi dotat cu un alt radar, care urmărește și focalizează ținta pentru a ghida rachetele contra acesteia. Concomitent, un vehicul de lansare trimite rachetele pentru interceptare. 

În total, un sistem de apărare aeriană de acest tip poate număra cinci sau șase vehicule, deoarece are o baterie de rachete ce urmează să fie lansate asupra țintelor, iar acestea sunt plasate pe mai multe camioane. Bateria este capabilă să se lupte cu ținte aflate la zeci de kilometri distanță, până la aproximativ 150 de kilometri. În cazul rachetelor S-200, se crede că acestea au o rază de acțiune de câteva sute de kilometri.  

Ucraina dispune de o varietate de sisteme de apărare aeriană, de proveniență rusească, dar și occidentale, primite după izbucnirea invaziei. Rusia are, de asemenea, mai multe sisteme de rachete și rachete de croazieră. 

„În general, acest lucru înseamnă că multe țări care se învecinează cu Ucraina se află în raza de acțiune a rachetelor «rătăcite».”, remarcă „The Jerusalem Post”.

Precedente în Orientul Mijlociu

În martie 2017, o rachetă sol-aer siriană a fost interceptată de apărarea antiaeriană „Arrow” a Israelului, după ce, aparent, s-a abătut de la cursul fixat și se îndrepta spre statul evreu. Resturi ale sale au căzut însă în Iordania, menționa BBC la vremea respectivă. 

În iulie 2019, o rachetă siriană S-200 a lovit Cipru, la aproximativ 225 km de Siria. O altă rachetă S-200 a căzut în Turcia, în iulie 2018. În septembrie 2018, apărarea antiaeriană siriană a doborât din greșeală un avion militar rusesc. În aprilie 2021, a avut loc un incident mai grav, atunci când o rachetă rătăcită a apărării antiaeriene siriene a explodat în Negev, Israel. 

„Lunga listă de rachete de apărare ale Siriei care au zburat în afara cursului stabilit ar trebui să fie o lecție pentru ceea ce pare să se fi întâmplat în Polonia.”, mai scrie ziarul israelian. 

S-300 și alte tipuri de rachete utilizate de apărarea antiaeriană se pot abate de la cursul fixat inițial sau pot căuta o țintă ce a fost deja neutralizată de un alt sistem de apărare, caz în care racheta își continuă drumul. 

În privința rachetei din Polonia, până ieri după-amiază nu erau clare toate detaliile asupra modului în care s-a petrecut incidentul.  

Sfaturile israelienilor

Rusia, care a atacat masiv cu rachete Ucraina, marți, are partea sa de vină pentru incidentul din Polonia, însă necesitatea desfășurării unor sisteme de apărare antiaeriană mai performante reprezintă, în egală măsură, o mare problemă pentru ucraineni, mai remarcă publicația citată.

De altfel, autoritățile de la Kiev au cerut mai multe sisteme de apărare antiaeriană în ultimul an și au primit, recent, sistemul IRIS-T din Germania.

„Țările din zonă vor avea nevoie de și mai multe radare, poate chiar de unele și mai bune, pentru a se confrunta cu tipurile de amenințări apărute în prezent. Utilizarea de către Rusia a rachetelor și a dronelor este doar un exemplu al noilor amenințări cu care au de-a face apărările antiaeriene.”, scrie „The Jerusalem Post”. 

„Polonia și alte state vor dori să se asigure că propriile lor sisteme de apărare aeriană și de avertizare sunt capabile să detecteze tipul de amenințare care a apărut săptămâna aceasta!”, a adăugat publicația.

Nu este foarte clar dacă instalarea sirenelor și a altor sisteme de avertizare ar fi utilă de-a lungul unei frontiere mari, mai notează ziarul din Ierusalim. Israelul a folosit cu succes un sistem de sirene pentru a alerta populația în caz de amenințări. De altfel, statul evreu a perfecționat un nivel atât de precis al acestor avertizări, încât țara a fost împărțită în poligoane de avertizare, ceea ce înseamnă că doar zonele amenințate sunt alertate.

„Din nefericire pentru țările care se află acum în prima linie sau aproape de aceasta, SUA au renunțat în 2009 la decizia de a pune în funcțiune un sistem de apărare antirachetă în Europa. La vremea respectivă, Casa Albă încerca să colaboreze cu Rusia și se concentra, de asemenea, asupra Iranului. 

Astăzi, 13 ani mai târziu, se pare că ar fi fost mai bine să se pună în aplicare tipul de apărare aeriană necesară pentru a opri amenințările care apar acum.”, concluzionează ziarul israelian.  

Propuneri europene

Între timp, Berlinul a propus ieri să susţină Varşovia cu patrule aeriene, după incidentul din Polonia. „Ca reacţie la evenimentele din Polonia, vom oferi Varşoviei patrule aeriene cu avioane «Eurofighter» germane.”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Apărări din Germania.

„Acest lucru se poate întâmpla chiar de mâine, dacă Polonia doreşte. Avioanele nu trebuie deplasate în Polonia. Patrulele pot decola de la bazele aeriene germane.”, a adăugat el.

La rândul lor, autoritățile de la Kiev au cerut instituirea unei zone de interdicţie aeriană deasupra Ucrainei. „Noi am cerut să fie închis cerul, pentru că acesta nu are graniţe. Nu are frontiere pentru rachete ieşite de sub control. Nu are graniţe pentru ameninţările la adresa vecinilor noştri din UE şi NATO!”, a scris ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, într-un mesaj postat pe Twitter.