Vladimir Putin, ales președinte pe viață

Regizat cu mare precizie de aparatul electoral al Kremlinului, rezultatul votului popular asupra reformei constituționale din Rusia, propusă de Vladimir Putin și care îi permite actualului președinte rus să rămână la putere până în 2036, nu a stat niciun moment sub semnul incertitudinii. Conform datelor oficiale anunțate ieri, după numărarea a 99,9% din voturi, fostul ofițer KGB, care conduce țara de peste două decenii, ca președinte și premier, a obținut, cu aproape 78 la sută din sufragiile exprimate, dreptul de a fi ales în fruntea statului încă două mandate, de câte șase ani, la sfârșitul celui actual.

În ianuarie 2020, Putin se afla la cel de-al doilea mandat prezidențial consecutiv, din cele patru pe care le-a deținut în total, și, potrivit actualei legislații, nu mai avea dreptul să candideze din nou pentru poziția supremă după 2024, atunci când îi expiră acest mandat. Sub pretextul unei reforme politice generale, liderul de la Kremlin și-a anunțat însă, la vremea respectivă, intenția de a rescrie Constituția țării, cu ajutorul unui referendum popular, care să-i permită să se mențină la putere încă două mandate, de câte șase ani, adică până în 2036, când va împlini 83 de ani. Mașinăria de propagandă de la Kremlin s-a pus imediat în mișcare, organizând un referendum în care alegătorii să răspundă printr-un simplu „da” sau „nu” unui set de 206 amendamente constituționale, ce camuflau adânc între ele și chestiunea prelungirii mandatelor președintelui.

Invariabil, campania oficială dinaintea referendumului s-a axat pe celelalte 205 amendamente, în special pe anumite măsuri populiste, precum uniunea heterosexuală, indexarea de garanții pentru pensionari și pe alte beneficii sociale. De altfel, nici Putin, cel mai longeviv lider din istoria modernă a Rusiei de la dictatorul Iosif Vissarionovici Stalin, nu a suflat niciun cuvânt despre amendamentul de prelungire a mandatului prezidențial, în discursul rostit marți în fața națiunii, pe tema referendumului.

Plebiscitul constituțional a constituit un exercițiu electoral neobișnuit pentru Rusia, cu un vot care s-a întins pe durata a șapte zile, în plină pandemie de coronavirus. Autoritățile susțin că măsura fără precedent a fost necesară pentru a asigura sănătatea electoratului. Pentru critici, acesta a fost însă doar un tertip menit să crească procentele participanților la vot, în rândul unei populații care s-a săturat deja de un lider ce conduce de peste două decenii. Oficial, prezența la vot a fost de 65%.

Referendumul a avut loc într-o perioadă în care Putin a pierdut serios din popularitate. Potrivit „Centrului Levada”, considerat cel mai independent institut de sondare a opiniei publice din Rusia, doar 59% dintre ruși mai au încredere în Putin, cu 30 de procente mai puțin decât în urmă cu trei ani, scrie „The Independent”. Rugați însă să-i numească pe oamenii politici în care au cea mai mare încredere, doar 29% dintre ruși l-au indicat pe Putin.

Fraude masive?

Dacă deznodământul votului era ușor de anticipat, decizia absolut surprinzătoare a comisiei electorale din Rusia de a publica rezultatul „preliminar” cu câteva ore înaintea închiderii secțiilor de votare i-a șocat până și pe cei mai cinici dintre observatori. Rezultatul preliminar, de 73% de votanți în favoarea amendamentelor, a fost, în linii mari, același cu cel al exit-pollurilor oferite de alte instituții de sondare controlate de stat. De cealaltă parte, potrivit exit-pollurilor opoziției, realizate cu câteva ore înaintea închiderii secțiilor de vot, 52,24% dintre moscoviți s-au pronunțat contra amendamentelor, față de 47,76% care le-au validat, scrie „The Independent”.

În Sankt Petersburg, orașul natal al lui Putin, 61,8% dintre votanți s-au pronunțat împotriva revizuirii Constituției, iar 38,2 pentru, a mai anunțat opoziția. În timp ce Putin și oficialitățile ruse au declarat la unison că acest vot a fost unul dintre cele mai corecte din istoria țării, au existat numeroase dovezi care demonstrează cu totul altceva, scrie „The Independent”, care citează surse ce vorbesc despre o „fraudă masivă”.

Un jurnalist de la televiziunea independentă „Dozhd” a relatat că a reușit să voteze de două ori, fiind amenințat ulterior de procurori cu acuzații pentru „fraudă electorală”. Un alt coleg al jurnalistului a fost luat pe sus de autorități, după ce a dezvăluit un mecanism corupt de înregistrare a votanților în vârstă pentru votul electronic, mai arată publicația britanică. La Sankt Petersburg, jurnaliștii au înregistrat cum oficialități electorale îngrămădeau buletine de vot în urne, iar grupul de monitorizare „Golos” a raportat peste 1.500 de încălcări ale regulilor electorale în timpul referendumului.

„Să fiu sinceră, nu am citit despre amendamente, dar le-am votat”.

Votantă rusă, citată de Reuters