Apologia puşcăriei, dezavuată de UE

Decizia recentă a Parlamentului de a abroga recursul compensatoriu în executarea pedepselor cu închisoare a fost prost primită la Consiliul Europei și CEDO. Ministrul Justiției a reușit cu greu să amâne o rezoluție împotriva României și a primit un termen strâns pentru a prezenta planul de măsuri care să țintească adaptarea politicii penale, a regimului de sancțiuni penale și de îmbunătățire a condițiilor de detenție. Că România merge împotriva curentului în Europa, luând decizii de mărire a pedepselor, de extindere a cererilor procurorilor pentru arestări, de eliminare a recursului compensatoriu prin lege o arată și recentele concluzii ale Consiliului UE referitoare la măsurile alternative de detenție.

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 16 decembrie 2019 au fost publicate Concluziile Consiliului UE privind măsuri alternative detenției - utilizarea sancțiunilor și măsurilor neprivative de libertate în domeniul justiției penale (2019/C 422/06). Aceste concluzii arată cu claritate că legiuitorul și executivul din România sunt departe de optica UE privind scopul detenției și promovarea reabilitării și reintegrarea socială a infractorului, prin măsuri alternative detenției. Statele membre sunt încurajate să examineze posibilitățile de consolidare a utilizării sancțiunilor și măsurilor neprivative de libertate, cum ar fi pedeapsa cu închisoare cu suspendare, munca în folosul comunității, sancțiunile financiare și supravegherea electronică. O altă precizare importantă a acestor concluzii ale Consiliului arată diferența de abordare a politicii penale față de ceea ce se întâmplă în România: „Statele membre sunt încurajate să ia în considerare utilizarea diferitelor forme de eliberare condiționată sau înainte de termen”. Or, la București tocmai au fost eliminate sau restrânse drastic aceste posibilități. De asemenea, de la Bruxelles, „statele membre sunt încurajate să îmbunătățească capacitatea serviciilor de probațiune, inclusiv în ceea ce privește supravegherea sancțiunilor neprivative de libertate”. La nivelul UE sunt în vigoare două decizii-cadru privind măsurile de probațiune și sancțiunile alternative (2008/947/JAI) și ordinul european de supraveghere judiciară (2009/829/JAI), Consiliul UE recomandând Rețelei Judiciare Europene (RJE), conform documentului citat, să continue discuțiile pentru „a identifica obstacolele din calea aplicării practice a instrumentelor și de a căuta modalități prin care ar putea fi extinsă utilizarea unor astfel de instrumente”. Klaus Werner Iohannis a promulgat rapid legea de abrogare a recursului compensatoriu, după ce în campania electorală a criticat, alături de PNL, recursul compensatoriu, care „a deschis ușile pușcăriilor”.