Deceniul european al României este marcat de insuccesul în depășirea pachetului de angajamente concentrate în capitolul 24 al negocierilor - Justiția și afacerile interne. Controlul la frontieră, imigrația ilegală, independența Justiției, nivelul corupției, structuri judiciare adecvate, funcționale au fost punctele considerate nevralgice ale României și Bulgariei la momentul aderării din 2007. Liderii europeni au impus în consecință, și conducerile de la București și Sofia au acceptat, o soluție de compromis pentru a nu amâna aderarea la 1 ianuarie 2007. Așa a apărut celebrul Mecanism de Cooperare și Verificare (MCV) de monitorizare a evoluției sistemului judiciar și luptei împotriva corupției în cele două țări, o premieră în cadrul UE. Monica Macovei, ministrul Justiției, și-a făcut un titlu de glorie din înăsprirea condițiilor de monitorizare, propunând, între altele, înființarea ANI și controlul Executivului în numirea procurorilor la marile parchete.
Sub umbrela MCV au apărut ca ciupercile ong-uri specializate în anticorupție, experți, propagandiști bine hrăniți din fonduri europene sau publice, care au umflat continuu în spațiul public dimensiunea corupției peste parametrii reali și rolul mesianic al DNA în stârpirea ,,hidrei” ajunse chiar ,,să ucidă”. România este percepută acum, după zece ani de ,,succesuri”, ca țara corupției endemice, acceptându-se chiar și derapajele totalitare ale procurorilor anticorupție. Lupta anticorupție, deturnată spre eliminarea unor adversari politici și decredibilizarea Parlamentului, a avut efect de bumerang, populația respingând prin vot în alegerile locale și parlamentare din 2016 acest curs periculos. Mai mult, instituțiiile europene au legat în ultimii ani MCV de admiterea României și Bulgariei în spațiul Schengen, schimbând regulile în timpul jocului. Au fost impuse de la an la an standarde noi, exact ca în cursa măgărușului după morcovul imposibil de prins.
Norica Nicolai, europarlamentar, consideră că menținerea în continuare a MCV este ,,o atitudine descalificantă din partea Comisiei Europene și a celor care o susțin din interior”. Acest mecanism a redus capacitatea de negociere a României în UE, stigmatizată, cu un statut inferior, de membru cu drepturi reduse la Bruxelles, supus evaluărilor anuale. Nicolai relevă rolul ce revine președintelui Iohannis ,,să dea o șansă de demnitate României, care preia în 2019 președinția rotativă a Uniunii Europene”.
Macovei este ,,mama MCV”, susținând ca ministru al Justiției și apoi ca europarlamentar controlul strict al României prin ,,sondele” de integritate bine plătite, devenite cozi de topor.