Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Scăparea lui Ovidiu Tender de închisoare a declanșat un război între Kovesi și Bica, acțiune arbitrată de Coldea, pe post de mare combinator fiind la Cotroceni Traian Băsescu. Dosarul ,,Rafo-Onești”, un tun în domeniul industriei, zonă din câmpul tactic unde fusese repartizat Tender și gruparea Iancu, a avut, după peripeții, o decizie în ultima zi înainte de prescrierea faptelor. Tender a primit o pedeapsă totală de 12 ani și 7 luni închisoare, pedeapsa cea mai grea, de 6 ani și 9 luni, fiind pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. Tribunalul Arad a admis contestația la executare formulată de Tender și i-a redus pedeapsa la 9 ani și 2 luni închisoare. Recuperarea prejudiciului de 43 de milioane de euro este neclară, sechestrul pe acțiuni de la conglomeratul de firme al Grupului Tender nefiind operat.
Tender Ovidiu Lucian a beneficiat de decizia Curții Constituționale care a avut efect juridic în privința abuzului în serviciu. Secția penală a Tribunalului Arad a admis contestația la executare declarată de petentul condamnat împotriva sentinței penale a Tribunalului București și a celei definitive a Curții de Apel din 8 iunie 2015 în dosarul 28726/3/2006. Instanța din Arad a desființat în parte hotărârile penale în ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu pe care o constată dezincriminată și anulează pedeapsa de 6 ani și 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.
Aritmetica pedepselor
Dezincriminarea abuzului în serviciu schimbă întreaga aritmetică a condamnării lui Tender. Tribunalul descontopește pedeapsa pe care o primise la CA București și repune celelalte infracțiuni, cu pedepsele aferente, într-un nou tabel de calcul:
- 2 ani și 6 luni închisore pentru înșelăciune;
- 5 ani închisoare pentru infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat;
- două infracțiuni de spălare de bani, condamnate fiecare cu 5 ani închisoare.
Citește pe Antena3.ro
Potrivit Codului Penal, sunt contopite pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea - anume cea de 5 ani închisoare - la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse (o treime din 12 ani și 6 luni), respectiv 4 ani și 2 luni închisoare. Rezultă în final o pedeapsă de 9 ani și 2 luni de pușcărie de executat.
Peste câteva luni, spre libertate
Tender Ovidiu stă acum sub puterea unui nou mandat de executare a pedepsei. Anularea celei mai grele pedepse, de 6 ani și 9 luni, a determinat o reducere de 3 ani și 5 luni a condamnării cu executare. Noul mandat emis de Tribunalul Arad deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive (de la 3 martie 2006 la 29 august 2006), precum şi pedeapsa deja executată, de la 8 iunie 2015 la zi. Rezultă că Tender a stat fără libertate 2 ani și 8 luni până acum. Ținând cont de vârsta deținutului, de peste 60 de ani, Tender poate cere liberare condiționată după ce a executat o treime din pedeapsă, adică după ce execută 3 ani și 20 de zile. Adică peste patru luni.
DOSARUL RAFO - MĂRIREA ȘI DECĂDEREA ALINEI BICA
Alina Bica a fost procuror de caz, cerând în 2006 arestarea lui Ovidiu Tender. În 2013, când a preluat funcția de procuror-șef al DIICOT, Alina Bica a aflat că Tender trebuie protejat. Florian Coldea mi-a cerut în 2013 ca, din rațiuni de securitate națională, Tender să nu facă închisoare - declara sub jurământ Bica în fața instanței Înaltei Curți, în 12 noiembrie 2015. Ironia sorții a făcut ca procuroarea să fie arestată în noiembrie 2014, cu luni bune înainte ca Tender să fie condamnat. Traian Băsescu, la curent cu manevrele sistemului, știa că Florian Coldea a amenințat-o pe Alina Bica. Din declarația fostei procuroare apare destul de clară ideea că șirul de trei procese pe care i le-a făcut DNA au fost pornite ca o represiune la cazul Tender, nerezolvat de Bica în sensul cerut de Coldea. Ea povestește o întâlnire propusă de Coldea:
,,M-a rugat frumos să-i prezint o informare a stadiului în care se află în instanță dosarul lui Tender. Nu era prima dată când SRI cerea DIICOT să spună ce se întâmplă la termenele din instanță, un exemplu fiind dosarul lui Hayssam. Discutam cu SRI despre dosarele care îi interesau. Așa s-a întâmplat și cu ceilalți șefi din DIICOT. Coldea mi-a prezentat o informare, respectiv rolul pe care Tender și societatea lui îl aveau pentru securitatea națională... Sper că-ți dai seama că discutăm chestiuni de securitate națională, mi-a zis. I-am spus că, și dacă aș vrea, nu am cum să-l achit în instanță. Dom'le, dacă nu înțelegi că e vorba de securitate națională, nu o să sfârșești bine, a fost replica lui Coldea. După câteva zile m-a sunat și mi-a zis râzând - vezi ce scriu unele site-uri. Pe un site obscur scria că Laura Kovesi urmează să o aresteze pe Alina Bica”. Ceea ce s-a și petrecut.
Procesul de la Înalta Curte de Casație și Justiție a mai dezvăluit mecanismul ocult de împărțire a funcțiilor în justiție. Bica a precizat instanței că a avut o discuție informală cu persoane din SRI, în timpul căreia i s-a propus să se retragă de la DIICOT și să fie înlocuită cu Georgiana Hosu, iar Codruț Olaru să devină procuror-șef adjunct al instituției, în timp ce ea urma să îi ia locul lui Olaru la Parchetul General.
