Vasile Ciurchea şi Irinel Popescu, foști președinți ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) în perioada 2007-2009, precum şi mai mulţi foşti şi actuali directori ai CNAS, sunt urmăriţi penal de DNA pentru abuz în serviciu, într-un dosar privind informatizarea instituţiei. În acelaşi dosar, este urmărită penal şi firma HP România S.R.L., pentru complicitate la abuz în serviciu. Potrivit procurorilor, compania IT ar fi încasat ilegal 16,8 milioane de euro, sumă reprezentând diferența între valoarea serviciilor facturate și costul real al acestora.
Vasile Ciurchea, preşedintele CNAS în perioada 2007-2009, Valeriu Simion, vicepreşedinte al CNAS, Leana Stoea, director general adjunct al instituţiei, Mihai Bejat, director la Direcţia Tehnologia Informaţiei din CNAS şi Ovidiu Munteanu, director la Direcţia Juridic şi Contencios a CNAS, toţi deţinând aceste funcţii în perioada respectivă, sunt acuzaţi de abuz în serviciu.
De asemenea, sunt cercetaţi pentru abuz în serviciu şi medicul Irinel Popescu, preşedinte al CNAS în perioada ianuarie-decembrie 2009, Maria Constantinescu, director general adjunct, Lucian Istvan, director la Direcţia Tehnologia Informaţiei şi Liliana Maria, director la Direcţia Juridic, toţi având funcţiile menţionate la data comiterii presupuselor fapte.
Potrivit procurorilor, în perioada 2007-2009, între CNAS şi HP România S.R.L. au fost încheiate mai multe acte adiţionale la un contract de informatizare a instituţiei. Cu ajutorul acestor documente, “au fost achiziţionate servicii suplimentare de asistenţă tehnică şi instruire on-site pentru Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) şi pentru softul care asigură planificarea resurselor (ERP) la preţuri supraevaluate, respectiv la valori de 804 euro/zi-om, în cazul a două dintre actele adiţionale, şi de 760 euro/zi-om, în cazul unui alt act adiţional”, a anunţat DNA într-un comunicat de presă.
Prin contractarea serviciilor adiţionale, a fost creat un prejudiciu de 16.847.405,96 euro inclusiv TVA, bani care ar fi fost plătiţi de CNAS în mod nelegal. Potrivit DNA, responsabili sunt atât angajaţii CNAS care au semnat actele adiţionale, cât şi firma IT care a cerut preţuri supraevaluate.
Actele adiţionale au fost încheiate “fără să se aplice o procedură de achiziţie conform legii”, potrivit anchetatorilor, iar CNAS a acceptat propunerile HP România fără să facă o analiză a necesarului şi a preţului ofertat, fără negociere şi fără o fundamentare a tarifului din partea furnizorului. Serviciile contractate de HP România au fost subcontractate până la prestatorii direcţi, la preţuri din ce în ce mai mici. Astfel că, cei care au acordat efectiv asistenţa tehnică au încasat sume de patru ori mai mici pentru serviciile efectuate, de cel mult 200 de euro/zi-om.