Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pierderea dreptului la moștenire
Nedemnitatea succcesorală
Nedemnitatea succesorală intervine pentru fapte grave, cum ar fi omorul sau tentativa de omor, violențe grave, amenințări asupra celui pe care ești îndreptățit, potrivi legii, să îl moștenești, dar și manipularea sau distrugerea testamentului. Faptele trebuie constatate exclusiv de instanță, cu efecte retroactive asupra întregii succesiuni.
De asemenea, pierderea dreptului la moștenire poate fi contestată în instanță dacă există suspiciuni privind validitatea testamentului, lipsa discernământului defunctului sau când faptele invocate pentru nedemnitate nu sunt dovedite.
Prin urmare, instanța este cea care stabilește definitiv dacă decăderea din dreptul de moștenitor este legală și produce efecte.
Renunțarea la moștenire
Dreptul la moștenire se pierde și atunci când moștenitorul renunță la aceasta în mod expres, la notar sau în instanță. Renunțarea poate fi în favoarea unui al moștenitor sau motivată de datorii, conflicte familiale ori lipsa interesului pentru bunurile moștenite.
Însă, indiferent de motiv, renunțarea este irevocabilă iar cota cuvenită se redistribuie celorlalți moștenitori sau descendenților prin reprezentare.
Dacă nu există moștenitori, averea revine statului.
Termene stricte
Potrivit Codului civil, moștenitorii au la dispoziție un an de la data deschiderii succesiunii pentru a accepta sau a renunța la moștenire. Dacă în acest interval nu se exprimă în mod legal opțiunea, dreptul la moșenire se pierde.
Prin urmare, dacă moștenitorul nu a acceptat succesiunea, acesta nu mai poate deveni moștenitor ulterior, chiar dacă este copil, soț sau rudă apropiată.
Defunctul nu poate dispune de toată averea prin testament
Testamentul defunctului poate exclude expres de la moșteneire anumite persoane, însă moștenitorii rezervatari, respectiv copiii și soțul/soția supraviețuitor, nu pot fi înlăturați doar prin voința persoanei decedate. Aceștia, dacă nu au săvârșit fapte grave împotriva defunctului, moștenesc automat o cotă obligatorie din rezerva succesorală. Prin urmare, persoana care lasă moștenire poate dispune după bunul plac doar de o anumită parte, destul de mică, din averea sa.
Scopul acestei reglementări este protejarea urmașilor defunctului și a soțului/soției supraviețuitor.
Cu toate acestea, legea spune că nimeni nu este obligat să lase moștenire. Prin urmare, o persoană poate dispune cum dorește de bunurile sale. Deși nu își poate înlătura succesorii după bunul plac, în timpul vieții poate lua decizii privind averea sa. Una dintre acestea este să încheie contracte de vânzare-cumpărare cu persoanele cărora vrea să le lase bunurile sale . Totodată, contractele de donație nu sunt cea mai bună soluție deoarece moștenitorii rezervatari pot cere revocarea lor.
Sfaturi practice
Specialiștii în drept succesoral insistă pentru informarea rapidă după deces, respectarea termenelor legale și consultanță juridică deoarece contestațiile, pentru viciu de consimțământ sau probe insuficiente, necesită proces în instanță.
Citește pe Antena3.ro
