Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Curtea pentru drepturile omului de la Strasbourg dă o soluție istorică, condamnând Norvegia pentru practicile abuzive în răpirea copiilor de lângă părinții biologici. Temuta și atotputenica instituție BERNEVERNET, care dictează practic fără niciun control separarea copiilor de familie, pe motive puțin fundamentate, este dezavuată juridic prin decizia CEDO din 10 septembrie 2019. Cazul respectiv interesează și familiile românilor care au trecut prin drama confiscării copiilor de către autoritatea norvegiană, care comite abuzuri în serie sub umbrela protecției minorilor.
Cauza „Strand Lobben și alții împotriva Norvegiei” - 37283/13 a adus în fața judecătorilor Curții Europene a Drepturilor Omului cazul unei mame căreia i s-a luat copilul nou-născut, cu vârsta de trei săptămâni, pentru a fi încredințat unei alte familii spre adopție. În 2008, Trude Strand Loben, cețățean al Norvegiei, apelează la autorități servicii de asistență - fiind însărcinată, într-o stare dificilă, stând cu părinții. Își dă acordul prealabil pentru o ședere voluntară și temporară în spital alături de copil pentru a primi asistență în primele săptămâni pentru creșterea nou-născutului. Protecția copilului transformă însă acest acord într-un soi de captivitate pentru mama și băiatul nou-născut. Planul comun pentru crearea de abilități în îngrijirea copilului devine o dogmă și bază pentru despărțirea bruscă a mamei de propriul copil. La câteva săptămâni de la naștere, Trude cere externarea, părinții ei asigurând că acordă tot sprijinul tinerei mame pentru creșterea băiețelului. Urmează un lung șir de expertize medicale, psihologice, teste de inteligență și de abilități la care sunt supuși mama și copilul de câteva săptămâni pentru a susține decizia de ,,răpire” cu acte în regulă a copilului din sânul familiei, pentru a fi dat spre adopție. Mama este declarată incapabilă să asigure îngrijirea copilului de faimoasa BERNEVERNET, instituția cu un grad de autonomie absolută, în fața căreia instanțele naționale norvegiene nu suflă. Toate apelurile familiei la decizia de despărțire de copil sunt respinse de tribunal. În 2009, o hotărâre a instanței dă dovadă de „clemență”: permite mamei să-și vadă copilul aflat în plasament câte două ore, de patru ori pe an! Regimul de separare este numit asistență maternală consolidată. Deși situația mamei se îmbunătățește - ea s-a căsătorit și a născut o fată, pe care poate să o îngrijească fără probleme - tribunalul nu acceptă, în februarie 2012, returnarea copilului „capturat” de Bernevernet.
Cinci ani de luptă la Strasbourg
În 2013 familia Lobbden se adresează Curții de la Strasbourg. Cererea este admisă și apoi, o primă analiză acceptă că în acest caz a fost încălcat art. 8 al Convenției privind viața de familie. Apoi cauza ajunge la Înalta Cameră a CEDO, unde sunt deliberări în 17 octombrie 2018 și în 27 mai 2019, decizia fiind comunicată în 10 septembrie. „Curtea a fost pe deplin conștientă de interesul primordial al copilului în procesul de luare a deciziilor. Totuși, autoritățile naționale nu au încercat să facă un exercițiu veritabil de punere în balanță între interesele copilului și cele ale familiei sale biologice, ci s-au axat pe interesele copilului, în loc să combine ambele seturi de interese. Mai mult, acestea nu au avut în vedere în mod serios posibilitatea reunificării copilului cu familia sa biologică” - arată judecătorii CEDO. Tribunalul din Norvegia, care a respins ultima cerere de reîncredințare a copilului către familia biologică, a decis pe baza unor expertize vechi și nu a permis o analiză a situației noi a reclamantei, insistând doar pe vulnerabilitățile acesteia. Ca atare, procesul de luare a deciziilor care au condus la hotărârea contestată din februarie 2012 nu s-a desfășurat de o manieră care să asigure luarea corectă în considerare a tuturor viziunilor și intereselor reclamanților”, a fost concluzia de final a judecătorilor CEDO. Reclamanta a primit 25.000 de euro ca prejudiciu moral suferit.
Citește pe Antena3.ro
Titus Corlățean, acțiune în favoarea familiei Bodnariu
Cazul familiei Bodnariu, care a reușit să scoată din ,,ghearele” Bernevernet cei cinci copii confiscați în Norvegia, a ajuns pe rol la CEDO. În 1 septembrie 2016, familia a înregistrat la Grefa Curții Europene plângerea împotriva Norvegiei pentru abuzurile la care au fost supuși părinții și copiii. În 1 februarie 2019 au fost comunicate, conform procedurii, întrebările pentru guvernul norvegian. În mai 2019, Titus Corlățean cere Guvernului român să se înscrie în calitate de terț intervenient în caz, pentru susținerea reclamației familiei Bodnariu.
,,Autoritățile naționale nu au încercat să facă un exercițiu veritabil de punere în balanță între interesele copilului și cele ale familiei sale biologice”
Decizie CEDO 372883/13
