Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deputați ai USR au reacționat, joi, în urma deciziei CJUE privind prescripția penală.
Decizia, pronunțată în cauza cunoscută sub denumirea „Lin II”, răspunde unei solicitări formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceasta vizează efectele deciziilor Curții Constituționale a României ,referitoare la prescripția răspunderii penale. Subiectul a generat dezbateri juridice și instituționale în ultimii ani.
„Nu mai vorbim despre o simplă dispută politică”
Stelian Ion, deputat USR și fost ministru al Justiției, a transmis că atunci „când cea mai înaltă instanță a României ajunge să fie corectată din nou de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, nu mai vorbim despre o simplă dispută juridică. Vorbim despre un eșec instituțional cu efecte directe asupra încrederii în Justiție și asupra capacității statului de a-i trage la răspundere pe cei care fraudează inclusiv fondurile europene”.
„România nu poate pretinde că luptă împotriva marii corupții și a fraudelor cu bani europeni, în timp ce Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, promovează interpretări care favorizează impunitatea”, a precizat Ion.
Deputatul a mai scris că „CJUE este categorică: hotărârea pronunțată de ÎCCJ în 2024, prin care instanțele române erau împiedicate să respecte decizia CJUE și să lase neaplicată Decizia ICCJ nr. 67/2022 invocând legalitatea și interdicția lex tertia, este incompatibilă cu dreptul Uniunii. Curtea arată că Hotărârea Lin nu încalcă nici principiul legalității, nici interdicția lex tertia. Instanțele române aveau obligația să nu aplice standardul creat de ÎCCJ atunci când acesta genera un risc sistemic de impunitate pentru fraudele grave împotriva intereselor financiare ale Uniunii”.
„Mai mult, CJUE sugerează că recursul în casație nu poate deveni un instrument pentru perpetuarea unor soluții contrare dreptului european”, a afirmat acesta.
„Este timpul ca România să aleagă: o Justiție fidelă statului de drept european sau o Justiție care, prin interpretări artificiale și abuzul unor căi extraordinare de atac, ajunge să protejeze autorii fraudelor grave. Când cea mai înaltă instanță este pusă în situația de a fi corectată în mod repetat de CJUE pentru că favorizează riscul de impunitate, problema nu mai este una tehnică, ci una care vizează chiar raportarea României la dreptul Uniunii Europene”, a conchis Stelian Ion.
Alexandru Dimitriu, deputat USR și membru în Comisia juridică a Camerei Deputaților, a transmis că „Justiția condusă de Lia Savonea favorizează albirea infractorilor. O spune răspicat CJUE — pentru a doua oară!”.
„Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat din nou peste cap interpretarea promovată de ÎCCJ în materia prescripției. Nu este o diferență de opinie juridică. Este a doua hotărâre în trei ani prin care Luxemburgul constată că abordarea este incompatibilă cu dreptul Uniunii. Generează un risc sistemic de impunitate pentru autorii fraudelor grave, inclusiv cu fonduri europene”, a scris deputatul.
Dimitriu a precizat că „întrebarea a fost pusă chiar de Înalta Curte. A cerut Curții Europene să-i valideze construcția prin care judecătorii români erau împiedicați să aplice hotărârea CJUE din 2023. Răspunsul le-a demolat teza punct cu punct: nu există nicio încălcare a legalității, nicio incertitudine. Instanțele române aveau obligația să aplice dreptul european. Toate argumentele cu care conducerea ÎCCJ a blocat trei ani aplicarea hotărârii Lin au picat, unul câte unul”.
De asemenea, deputatul a transmis că sunt consecințe „concrete, nu teoretice. CJUE spune că un dosar aflat în recurs în casație nu este un dosar închis definitiv — deci nu poate fi „salvat” prin prescripție pe modelul impus de Înalta Curte. Și mai stabilește că orice fraudă de peste 50.000 de euro este automat fraudă gravă. Portițele se închid”.
Alexandru Dimitriu a specificat că Înalta Curte a transmis un comunicat prin care nu are nicio asumare.
„Ce a răspuns astăzi Înalta Curte, corectată a doua oară de instanța supremă a Europei? Un comunicat în care se felicită că aplică «cu bună-credință dreptul european». Nicio asumare. Niciun cuvânt despre dosarele de mare corupție deja îngropate prin prescripție. Aceeași instituție care, în decembrie, anunța triumfal că avocatul general al CJUE i-ar fi „confirmat” raționamentul — deși acesta propusese exact contrariul”.
„România nu poate pretinde că luptă cu marea corupție și cu frauda pe bani europeni câtă vreme vârful justiției fabrică interpretări care îi scot pe infractori de sub răspundere. Iar când e corectat de CJUE, refuză să aplice și dă vina pe «campanii de presă». Statul de drept înseamnă aplicarea legii. Nu apărarea cu orice preț a unei construcții juridice care a produs un singur rezultat măsurabil: impunitate”, a conchis Dimitriu.
citește și: Campania de denigrare a Justiției din România, expusă la nivel european
(sursa: Mediafax)
Citește pe Antena3.ro
