Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Piatra de temelie a cladirii a fost asezata pe 11 mai 1908, imobilul a fost inaugurat la 23 mai 1911 si a fost martorul evolutiei institutiei camerale din Romania. Implinirea unui veac de la momentul in care a fost dat in folosinta sediul istoric al CCIB inseamna nu numai aniversarea unei cladiri, ci a unei institutii care se confunda cu evolutia lumii afacerilor din tara noastra.
Prima Camera de Comert si Industrie din lume, pe modelul careia s-au infiintat apoi toate institutiile de acest fel, a fost infiintata in 1599, la Marsilia. In Romania, organizarea negustorilor si a producatorilor pe bresle si corporatii a durat pana la Unirea Principatelor, in 1859, perioada in care oamenii de afaceri au fost preocupatide realizarea unei structuri camerale. “Corpul comercial sufera de lipsa unei autoritati legale, care sa poata apara cu putere interesele sale, care sa poata lua initiativa la imbunatatirile trebuincioase', afirma la 10 noiembrie 1861 starostele comerciantilor bucuresteni, nimeni altul decat C.A Rosetti.
Tot el explica si necesitatea independentei camerelor de comert fata de guvern: 'Ministerul Finantelor, de care atarna comertul si industria tarii, nu poate, cu toata bunavointa ce ar avea, a se ocupa mai special de aceste reforme si imbunatatiri, fiindca ii lipseste timpul material si, mai cu seama, fiindca interesele comertului si industriei nu sunt totdeauna compatibile cu interesele fiscului, ba adesea ii sunt si opuse'.
La 30 septembrie 1864, dupa ce fusese sustinuta de toate mintile luminate ale vremii, precum Nicolae Kretzulescu si Mihail Kogalniceanu, Legea Camerelor de Comert este promulgata prin semnatura lui Alexandru Ioan Cuza. La 28 ianuarie 1868 este consemnat inceputul activitatii Camerei de Comert Bucuresti, prima de pe teritoriul de atunci al Romaniei, avand ca presedinte pe Miron Vlasto.
Centenarul inaugurarii sediului istoric al CCIB
Preocuparea conducerii Camerei bucurestene pentru un sediu propriu se realizeaza in 1904. Regele Carol I decide, in timpul unei audiente acordate presedintelui CCIB, George G. Assan, sa doneze Camerei un teren al statului, cu o suprafata de 2215 metri patrati, aflat la “coltul ce face strada Doamnei cu strada Vestei (actuala strada Ion Ghica), unde odinioara fusese asezat Senatul tarii'. Initiativa este consfintita prin Legea 863/25.02.1906.
La 11 mai 1908 este asezata piatra de temelie a cladirii, in prezenta reprezentantilor Casei Regale, care si-au legat astfel numele de realizarea Camerei de Comert si Industrie a Bucurestiului si, prin aceasta, de dezvoltarea afacerilor si industriei nationale. Imobilul este proiectat de arhitectul Stefan Burcus, structura de rezistenta este realizata de inginerul Gogu Constantinescu.. Emil W. Becker a facut ornamentatia generala a fatadei noului Palat al Camerei, care poate fi admirata si in zilele noastre. Se remarca frontonul semicircular care are la centru, sus, un ecuson cu un cap de leu (basorelief), incadrat de doua personaje alegorice adosate, in stanga fiind Industria (o femeie imbracata in voaluri, ce-si sprijina mana stanga pe coada unui ciocan), iar in dreapta Comertul (zeul Mercur, ce tine in mana stanga caduceul, iar in dreapta o ancora).
Fosta sala a Bursei, de forma elipsoidala, fosta sala a sedintelor Camerei, vestibulul, scara de onoare sunt realizate cu multa maiestrie, iar fosta sala de Consiliu are plafonul si cele patru panouri de deasupra usilor decorate in maniera pictorului Boucher. Atat pe exteriorul, cat si pe interiorul cladirii se poate identifica, cu usurinta, sigla Camerei de Comert.
La 23 mai 1911, la inaugurarea cladirii, MS Regele Carol I afirma, intre altele: “Camerele de comert si de industrie au dat guvernului un pretuit sprijin, prin sfaturi luminate si lucrari insemnate. Am marea multumire a recunoaste ca aceste sfaturi si lucrari au avut intotdeauna in vedere nu interese particulare, ci binele obstesc. Urez dar Camerei de Comert si Industrie din Capitala sa fie pilda neclintita si ca munca ei pe campul economic, de-a pururea inspirata de interesul general al tarii, sa fie spornica si rodnica'.
In iunie 1868, pentru prima data in Romania, se introduce “intabularea firmelor comerciale'. Apoi, in 1870, CCIB este autorizata sa publice rata medie de schimb a principalelor valute straine, ca o recunoastere a prestigiului si credibilitatii sale. De asemenea, Camera Bucuresti este coautor al textului primei legi a marcilor, tot ea propune legea pentru incurajarea industriei nationale. In 1895, Camera Bucuresti deschide primul birou de informatii comerciale, care castiga rapid increderea si aprecierea companiilor straine care functioneaza in Romania acelor timpuri, iar in 1899 isi face cunoscuta pozitia cu privire la carteluri. In 1926, la initiativa Camerei Bucuresti, este introdus cecul postal ca instrument de plata fara numerar. Tot CCIB organizeaza Oborul Capitalei, primul targ de interes national, urmat de targuri de marfuri in pietele Bucurestilor. Camera sprijina si finanteaza invatamantul comercial si de meserii si contribuie cu o suma generoasa la construirea sediului Academiei de Studii Economice.
Sunt numai cateva exemple de ceea ce a facut CCIB pentru modernizarea economiei romanesti. Activitatea camerala inceteaza odata prin venirea comunismului la putere. Prin decretul nr.74 din 25.02.1949, se desfiinteaza toate camerele de comert, cu exceptia celei din Bucuresti si a camerelor de comert mixte. Acelasi act stipula ca “patrimoniile camerelor de comert si industrie desfiintate, precum si cele ale Camerei de Comert din Bucuresti trec asupra statului'. Dupa nationalizare, in Palatul Camerei functioneaza Biblioteca Centrala de Stat (din 1990, Biblioteca Nationala a Romaniei).
Cladirea va reveni la stralucirea de altadata
In toamna anului 2008, imobilul a reintrat, prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, in patrimoniul CCIB, institutie care-si propune sa redea sediului sau istoric anvergura si stralucirea de altadata, astfel incat sa redevina ceea ce a fost in perioada interbelica – “casa oamenilor de afaceri'.
Obiectivul este ambitios, insa realizabil. Camera isi manifesta intreaga determinare pentru a duce la bun sfarsit acest proiect ce vizeaza consolidarea cladirii, cu pastrarea arhitecturii initiale, modernizarea si dotarea acesteia conform standardelor actuale, astfel incat, in cativa ani, in inima Bucurestiului, in imediata vecinatate a Bancii Nationale a Romaniei, comunitatea de afaceri sa dispuna de un centru de afaceri modern, capabil sa gazduiasca congrese si conferinte internationale, seminarii si cursuri. Nu vor fi uitate proiectele culturale si cele initiate de mediul academic si de cel universitar.
Pentru a realiza acest proiect, a fost constituita Fundatia “Fondul Carol I “, al carei scop il constituie strangerea fondurilor necesare consolidarii, reabilitarii si modernizarii Palatului Camerei. In acest sens, Alteta Sa Regala, Principele Jean de Luxemburg, aflat la conducerea Fundatiei “Fondul Carol I', a spus: 'Palatul Camerei de Comert (...) a fost martorul tacut a numeroase transformari si a rezistat tuturor vicisitudinilor la care a fost supus. Palatul trebuie sa redevina un reper pe harta Capitalei Romaniei, dar este necesara consolidarea, reabilitarea si modernizarea acestei cladiri de patrimoniu'.
Preocuparea conducerii Camerei bucurestene pentru un sediu propriu se realizeaza in 1904. Regele Carol I decide, in timpul unei audiente acordate presedintelui CCIB, George G. Assan, sa doneze Camerei un teren al statului, cu o suprafata de 2215 metri patrati, aflat la “coltul ce face strada Doamnei cu strada Vestei (actuala strada Ion Ghica), unde odinioara fusese asezat Senatul tarii'. Initiativa este consfintita prin Legea 863/25.02.1906.
La 11 mai 1908 este asezata piatra de temelie a cladirii, in prezenta reprezentantilor Casei Regale, care si-au legat astfel numele de realizarea Camerei de Comert si Industrie a Bucurestiului si, prin aceasta, de dezvoltarea afacerilor si industriei nationale.Imobilul este proiectat de arhitectul Stefan Burcus, structura de rezistenta este realizata de inginerul Gogu Constantinescu.. Emil W. Becker a facut ornamentatia generala a fatadei noului Palat al Camerei, care poate fi admirata si in zilele noastre.Se remarca frontonul semicircular care are la centru, sus, un ecuson cu un cap de leu (basorelief), incadrat de doua personaje alegorice adosate, in stanga fiind Industria (o femeie imbracata in voaluri, ce-si sprijina mana stanga pe coada unui ciocan), iar in dreapta Comertul (zeul Mercur, ce tine in mana stanga caduceul, iar in dreapta o ancora).
Fosta sala a Bursei, de forma elipsoidala, fosta sala a sedintelor Camerei, vestibulul, scara de onoare sunt realizate cu multa maiestrie, iar fosta sala de Consiliu are plafonul si cele patru panouri de deasupra usilor decorate in maniera pictorului Boucher. Atat pe exteriorul, cat si pe interiorul cladirii se poate identifica, cu usurinta, sigla Camerei de Comert.
La 23 mai 1911, la inaugurarea cladirii, MS Regele Carol I afirma, intre altele: “Camerele de comert si de industrie au dat guvernului un pretuit sprijin, prin sfaturi luminate si lucrari insemnate. Am marea multumire a recunoaste ca aceste sfaturi si lucrari au avut intotdeauna in vedere nu interese particulare, ci binele obstesc. Urez dar Camerei de Comert si Industrie din Capitala sa fie pilda neclintita si ca munca ei pe campul economic, de-a pururea inspirata de interesul general al tarii, sa fie spornica si rodnica'.
In iunie 1868, pentru prima data in Romania, se introduce “intabularea firmelor comerciale'. Apoi, in 1870, CCIB este autorizata sa publice rata medie de schimb a principalelor valute straine, ca o recunoastere a prestigiului si credibilitatii sale. De asemenea, Camera Bucuresti este coautor al textului primei legi a marcilor, tot ea propune legea pentru incurajarea industriei nationale. In 1895, Camera Bucuresti deschide primul birou de informatii comerciale, care castiga rapid increderea si aprecierea companiilor straine care functioneaza in Romania acelor timpuri, iar in 1899 isi face cunoscuta pozitia cu privire la carteluri. In 1926, la initiativa Camerei Bucuresti, este introdus cecul postal ca instrument de plata fara numerar. Tot CCIB organizeaza Oborul Capitalei, primul targ de interes national, urmat de targuri de marfuri in pietele Bucurestilor. Camera sprijina si finanteaza invatamantul comercial si de meserii si contribuie cu o suma generoasa la construirea sediului Academiei de Studii Economice.
Sunt numai cateva exemple de ceea ce a facut CCIB pentru modernizarea economiei romanesti. Activitatea camerala inceteaza odata prin venirea comunismului la putere. Prin decretul nr.74 din 25.02.1949, se desfiinteaza toate camerele de comert, cu exceptia celei din Bucuresti si a camerelor de comert mixte. Acelasi act stipula ca “patrimoniile camerelor de comert si industrie desfiintate, precum si cele ale Camerei de Comert din Bucuresti trec asupra statului'. Dupa nationalizare, in Palatul Camerei functioneaza Biblioteca Centrala de Stat (din 1990, Biblioteca Nationala a Romaniei).
Cladirea va reveni la stralucirea de altadata
In toamna anului 2008, imobilul a reintrat, prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, in patrimoniul CCIB, institutie care-si propune sa redea sediului sau istoric anvergura si stralucirea de altadata, astfel incat sa redevina ceea ce a fost in perioada interbelica – “casa oamenilor de afaceri'.
Obiectivul este ambitios, insa realizabil. Camera isi manifesta intreaga determinare pentru a duce la bun sfarsit acest proiect ce vizeaza consolidarea cladirii, cu pastrarea arhitecturii initiale, modernizarea si dotarea acesteia conform standardelor actuale, astfel incat, in cativa ani, in inima Bucurestiului, in imediata vecinatate a Bancii Nationale a Romaniei, comunitatea de afaceri sa dispuna de un centru de afaceri modern, capabil sa gazduiasca congrese si conferinte internationale, seminarii si cursuri. Nu vor fi uitate proiectele culturale si cele initiate de mediul academic si de cel universitar.
Pentru a realiza acest proiect, a fost constituita Fundatia “Fondul Carol I “, al carei scop il constituie strangerea fondurilor necesare consolidarii, reabilitarii si modernizarii Palatului Camerei. In acest sens, Alteta Sa Regala, Principele Jean de Luxemburg, aflat la conducerea Fundatiei “Fondul Carol I', a spus:'Palatul Camerei de Comert (...)a fost martorul tacut a numeroase transformari si a rezistat tuturor vicisitudinilor la care a fost supus. Palatul trebuie sa redevina un reper pe harta Capitalei Romaniei, dar este necesara consolidarea, reabilitarea si modernizarea acestei cladiri de patrimoniu'.
