2 februarie, termenul limită pentru oferte de contruire a autostrăzii Comarnic - Braşov

Toate cele patru consorţii pre-calificate pentru concesiunea tronsonului de autostradă Comarnic - Braşov vor depune ofertele finale pe data de 2 februarie, informează Ministerului Transporturilor, citat de Agerpres.

Consorţiile rămase în cursă sunt Vinci (Franţa) - Aktor (Grecia), Colas - Bouygues (Franţa), Bilfinger Berger (Germania) - Porr (Austria) şi Strabag (Austria). Data depunerii ofertelor a fost amânată succesiv, de la 17 noiembrie 2008 la 15 decembrie şi, ulterior, la 2 februarie 2009. Pentru construcţia tronsonului Comarnic - Braşov au fost depuse iniţial 12 oferte, cele mai mari companii de construcţii asociindu-se pentru a câştiga licitaţia.

Având în vedere criza economică şi faptul că acest tronson va fi construit în concesiune, urmând ca cel care va câştiga să şi finanţeze tronsonul, existau temeri că cele patru consorţii nu vor găsi finanţarea necesară. Potrivit Ministerului Transporturilor, două dintre cele patru consorţii aveau deja finanţarea asigurată în luna decembrie a anului trecut, urmând ca toate cele patru să participe la faza finală a licitaţiei derulată prin dialog competitiv. Aceasta presupune, în afara ofertei tehnice, şi prezentarea surselor de finanţare pentru autostradă şi a modului în care constructorul îşi va recupera banii. Potrivit Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, câştigătorul licitaţiei va proiecta, construi şi întreţine autostrada pe o perioadă de aproximativ 30 de ani, costurile pentru proiectare şi construcţie fiind estimate la circa un miliard de euro (fără TVA).


Tronsonul de autostradă Comarnic - Braşov va avea o lungime de 58 de kilometri, 57 de poduri, pasaje şi viaducte, precum şi spaţii şi servicii, urmând să fie proiectat pentru viteze între 80 şi 120 de kilometri pe oră.Având în vedere că acest tronson va fi concesionat, în funcţie de modalitatea de concesionare, fie taxă impusă de consorţiu care va concesiona celor care utilizează drumul, fie statul român va plăti direct compania pe perioada de concesiune, costurile totale ar putea ajunge la circa trei miliarde de euro.