Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Municipalitatea giurgiuveană a lansat o provocare tinerilor arhitecţi şi studenţi la arhitectură din Bucureşti, Madrid şi Alicante, deoarece vrea să pună în valoare cetatea lui Mircea cel Bătrân din Giurgiu, proiectul urmărind conservarea şi includerea monumentului într-un circuit turistic.
' În acest an, vom avea la Giurgiu o şcoală de vară pentru tinerii arhitecţi şi studenţi arhitecţi, de nivel internaţional, pentru că va fi în colaborare cu Universitatea 'Ion Mincu' Bucureşti, Şcoala Superioară Tehnică de Arhitectură din Madrid şi Universitatea din Alicante, vom aduce specialişti pe cetăţi medievale, pe restaurare şi arheologie, vrem să învăţăm de la cei care au ştiut să îşi promoveze monumentele', a declarat arhitecta Ana Maria Gacichevici, citată de Agerpres.
Ea spune că Cetatea de la Giurgiu se află, de ani de zile, pe lista de aşteptare a Institutului Naţional al Patrimoniului pentru fonduri, dar, în lipsa acestora, zidurile cetăţii se deteriorează în fiecare zi, iar municipalitatea vrea un proiect rapid pentru conservarea monumentului şi punerea acestuia în valoare din punct de vedere turistic.
' Suntem pe lista de aşteptare la Institutului Naţional al Patrimoniului, dar de aici am primit un răspuns strict, scurt, de genul, sunteţi pe listă, când vom avea buget vă vom finanţa, aşa că, în condiţiile în care nu avem fonduri, primul lucru la care ne-am gândit a fost conservarea a ceea ce avem pentru că blocurile acelea din care sunt făcute zidurile cetăţii, mai exact amprenta a ce a mai rămas din cetate, efectiv s-au fărâmiţat, e calcar şi acesta e un material care se macină uşor. Vrem ca printr-o propunere arhitecturală să acoperim construcţia, să creăm o atmosferă, un ambient şi să includem monumentul într-un circuit turistic lăsând posibilitatea arheologilor să lucreze în continuare cât au nevoie', a completat arhitectul municipiului Giurgiu, Ana Maria Gacichevici.
Ea spune că, astfel, arhitecţii participanţi la acest proiect al municipalităţii vor avea două teme, respectiv un studiu de amplasament şi o propunere arhitecturală pentru că Cetatea este separată de oraş şi la propriu şi la figurat.
' Cetatea nu are nicio conexiune şi nu creează niciun interes pentru zona centrală a oraşului şi atunci studenţilor arhitecţi li se va da ca temă un studiu de amplasament prin care să creeze relaţii cu centrul oraşului, cu Parcul Alei.(...) iar o a doua propunere arhitecturală care nu se va baza pe restaurarea totală a cetăţii, aşa cum probabil mulţi se gândesc, ci pe conservarea a ceea ce avem, adică printr-o propunere arhitecturală să acoperim, să creăm o atmosferă, un ambient şi să includem monumentul într-un circuit turistic', a completat arhitectul de la Primăria municipiului Giurgiu
La final, se urmăreşte ca Cetatea de la Giurgiu să fie acoperită de o construcţie din sticlă şi oţel care să o protejeze şi să o pună în valoare în vederea includerii într-un circuit turistic pentru cei care vizitează oraşul port Giurgiu.
Cetatea de la Giurgiu se află la marginea municipiului Giurgiu, în imediata apropiere a Podului Bizetz, alt monument istoric din oraş, şi la doar doi kilometri de port.
Despre Cetatea de la Giurgiu se credea, la început, că a fost ridicată în secolul al XIV-lea de către genovezi, pentru că exista supoziţia că numele ar fi fost un derivat de la San Giorgio, patron al Genovei. Această idee a fost respinsă ulterior de specialişti şi prima menţiune sigură a cetăţii de la Giurgiu este în documentul Codex Latinus Parisinus de la începutul secolului al XV-lea, când aceasta apare cu menţiunea Zorio. Datele vremii sugerează distrugerea cetăţii în timpul campaniei otomane din 1394 împotriva lui Mircea cel Bătrân, în anul 1420 fiind cucerită de Imperiul Otoman. Cetatea a fost mărită, iar în anul 1560 era un adevărat cap de pod pentru sultani. Mihai Viteazu a reuşit să păstreze cetatea pentru câţiva ani după marea victorie din 1595, dar doi ani mai târziu turcii revin, o refac şi o măresc şi timp de aproape 150 de ani cetatea nu mai suferă asedii. Ultima oară a fost folosită drept bastion de apărare în timpul luptelor ruso-otomane din perioada 1768-1774.
[foto wikipedia]
