Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Îţi trebuie multă inteligenţă şi multă desconsiderare de sine ca să-i faci pe ceilalţi să râdă. Să nu-ţi pese de tine în aşa hal, încât să accepţi chiar să fii jignit de către cei care nu bat prea departe cu mintea. De obicei, ăştia sunt atât de proşti, încât râd la glume doar pentru că-i văd pe alţii că râd şi atunci râd şi ei ca să se simtă în rând cu lumea. Deşi nu pricep o iotă, se bagă la remarci de un sarcasm dezgustător, genul care jigneşte. De asta-i trebuie comedianului multă desconsiderare de sine, ca să nu pună la suflet toate tâmpeniile care i se spun de către cei netoţi la minte.
Are cel mai mare succes la public acel comedian care reuşeşte să plonjeze fără teamă în subconştientul propriu şi să găsească acolo resurse pentru a exprima cel mai firesc cu putinţă o idee. Şi, în primul rând, să găsească acolo o oglindă pe care să i-o pună, cât se poate de fin, în faţă, acelui spectator, iar acesta să se amuze. Nu e treabă uşoară asta. Cere mult curaj şi resurse nesfârşite. Publicul nu şi-l poate imagina pe un actor comedian altfel decât amuzant. I se pare că familia lui e foarte norocoasă pentru că are la îndemână o resursă inepuizabilă de umor şi jonglerii de idei. I se pare că în familia comedianului se râde tot timpul şi e o veselie de nedescris.
Nu-i vine să creadă dacă-l vede abătut, trist, dacă iese din cameră trântind uşa. “Cum??? El, care e atât de vesel mereu? Oare ce-o fi păţit?” Alteori, se luminează brusc la faţă când apare comedianul. Ştiu că e rost de râs. Se aşteaptă să înceapă să râdă la o remarcă de genul “au zis că plouă azi”. Unii (ăia netoţi despre care am zis) chiar o fac, gândindu-se că sigur e ceva subtil şi mai bine reacţionează aşa, decât să pară proşti. De neînţeles pentru majoritatea este cum se poate ca actorul comedian să sufere de depresie. De boala tristeţii infinite?! Tocmai el, atât de pozitiv, atât de optimist! Tocmai el, stăpânul incontestabil al jongleriilor fine de idei! Tocmai el! Aristocratul prin excelenţă al minţii! El, cel care mânuieşte atât de abil, atât de subtil, de profund, abisurile omeneşti! Nu, nu se poate, e o greşeală! Nu se poate.
Păi asta-l face de succes! Asta-l face să-l iubiţi! Ăsta e răspunsul nedumeririlor voastre! El, comedianul de succes, omul în preajma căruia ţi se pare o baftă colosală să te afli, cel care te scoate din mizerie cu o remarcă bine plasată, el, cel care sondează insondabilul mai bine decât un psiholog abil. De ce credeţi că-l iubiţi atât de mult?
Când se va înfăţişa în faţa Domnului cu sufletul lui, Robin Williams o să-i spună Stăpânului a toate: ai grijă, tată, e foarte, foarte fragil!
Dumnezeu să aibă grijă de sufletul tău fragil, Robin Williams!
Citește pe Antena3.ro
