Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Îmi dai un euro?". "Nu am". "Atunci îţi zgârii maşina". Se întâmplă de săptămâni în fiecare zi în centrul oraşului Mestre, pe Corso del Popolo, în faţa băncilor şi magazinelor, arată gazetaromanească.com într-un reportaj despre găştile de cerşetori veniţi din România, supranumiţi "bărbile negre".
Numele este dat celor mai violenţi dintre cerşetori (barbanera - it.), care cerşesc, ameninţând. Membrii acestui grup se opresc în apropierea hotelurilor şi aşteaptă turiştii.
"Devine imposibil să lucrezi", povesteşte Alessandra Massignani, un ghid turistic care lucrează în Mestre şi în centrul istoric. "Sunt momente când turiştilor le este teamă să iasă". Se tem să nu fie jefuiţi. Sunt mulţi cerşetorii, şi organizaţi. Sosesc cu maşini cu numere româneşti, apoi iau autobuzul pentru a merge să "lucreze" la Venezia, la podul Calatrava.
"Şi Dimineaţa, dar cel mai des seara, în jurul orei 7, aici în faţă sunt cel puţin treizeci de persoane", povesteşte un barman chinez.
"Beau, dorm, şi apoi îşi fac toate nevoile pe stradă, fără nicio reţinere", povesteşte. "De şapte ani sunt aici, însă o situaţie de degradare precum aceasta nu am mai văzut niciodată".
Primăria a intervenit deja în diferite ocazii pentru a face curăţenie dar situaţia, se plâng rezidenţii şi comercianţii, degenerează.
Unul dintre ultimele cazuri, de acum câteva zile: un grup de turişti, la un hotel, a fost deranjat în mod violent, oamenii fiind obligaţi să dea de pomană pentru a putea ieşi din maşini.
"Corso del Popolo a fost de fapt ocupat", spune consilierul pentru Mediu Gianfranco Betin, "de marele grup al aşa-numiţilor "barbă neagră", falşi cerşetori care provin cu toţii dintr-o anumită zonă din nordul României. Pretind să li se dea de pomană, altfel recurg la intimidări, ameninţări şi chiar la fapte. Practic în aceste zile sunt prezenţi în diferite parcări cu benzi albastre şi pretind bani, dacă nu-i primesc distrug maşina".
"În mod repetat, în săptămânile şi zilele trecute, ca Direcţie de Mediu, a trebuit să dispunem intervenţii radicale de curăţare a unor zone întregi, pentru că aceştia îşi petrec noaptea, defechează şi urinează, murdăresc în multe alte moduri zonele verzi, trotuarele, colţurile oraşului", adaugă Betin explicând că "este vorba de o adevărată bandă, nu de simpli prost educaţi, care alătură acestor frumoase fapte, extorcări, furturi, intimidări şi ameninţări, pe lângă ocuparea în mod abuzivă de teren public şi distrugeri (la maşini dar nu numai). Amenzile, pe care le aplică şi poliţia municipală, sunt inutile, aşa cum este inutilă - şi costisitoare - munca noastră de curăţenie continuă" .
Cine sunt "bărbile negre"? Romi de origine română, care provin în special din Transilvania. O armată de peste două sute de cerşetori, în majoritate femei, de care cronicile locale au început să se ocupe acum doi ani. Însă fenomenul "bărbilor negre" explodează în toată violenţa sa la începutul lui 2012 când se are senzaţia clară că în spatele "debarcării" în masă a acestor cerşetori români există o adevărată regie. Infracţională. Grupuri organizate care gestionează cu logica clanurilor de familie afacerea cerşetoriei la Veneţia, unul dintre puţinele oraşe în măsură să atragă un flux continuu de turişti deloc condiţionat de anotimpuri.
Porecla derivă de la faptul că bărbaţii îmbracă mereu haine de culoare închisă şi îşi lasă bărbi lungi şi negre. Ziua se revarsă în centrul istoric şi pe străzile principale din Mestre, noaptea "dispar" în taberele improvizate pe care şi le ridică sub podurile din Marghera, în zonele verzi, în clădiri dezafectate, cu atât mai mult dacă sunt în apropiere de calea ferată sau de gară: tabere costruite cu corturi, barăci din tablă şi care în scurt timp se transformă în gropi de gunoi. Dar sunt şi navetiştii care debarcă în lagună din provinciile Padova şi Treviso.
Odată cu trecerea timpului nu numai că le-a crescut numărul ci şi agresivitatea atât în privinţa oamenilor de jecmănit, adică a vizitatorilor cărora le cer în mod insistent de pomană ajungând chiar să-i îmbrâncească, să-i insulte şi să-i ameninţe în cazul în care ghinionistul nu bagă mâna în portofel, cât şi a "colegilor" cu agresiuni şi bătăi pentru controlarea teritoriului.
Primăria a făcut şi face multe eforturi pentru a încerca să stopeze invazia. Începând de la Oculus, programul de regenerare urbană, care în colaborare cu Prefectura, cu braţul operativ al Poliţiei municipale, a recuperat din ghearele lumii interlope şi marginalizării circa şaizeci de clădiri şi spaţii abandonate. Evacuări, demolări, blocări ale unor puncte de acces care continuă şi astăzi.
Articolul complet pe gazetaromanească.com.
