Bilanţ la penitenciare fără baghetă magică

Bătăile între deţinuţi au fost de două ori mai multe anul trecut faţă de 2008, trei telefoane mobile din patru ajung la deţinuţi, clanurile îşi controlează afacerile din penitenciare, iar problemele din sistem băgate sub preş sunt arhiva fostului SIPA şi criminalitatea. Acestea sunt câteva dintre concluziile bilanţului de activitate pe anul trecut a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP).

În 2009 au avut loc 573 de bătăi între deţinuţi soldate cu vătămări corporale, faţă de 421 în 2008. 25 este numărul gardienilor agresaţi de deţinuţi, cu unul mai mult decât în 2008. Unii directori de închisori prezenţi joi la şedinţa de bilanţ au precizat că această creştere a violenţei între deţinuţi este generată de relaxarea măsurilor de siguranţă din penitenciare o dată cu introducerea sistemului de executare pe regimuri, dar şi de sporirea drepturilor acordate celor închişi. Alţii susţin însă că cifrele mari apărute acum se datorează raportării oricărei agresiuni, spre deosebire de anii trecuţi când erau raportate doar bătăile cu urmări grave.


TELEFOANELE, PROBLEMĂ GRAVĂ
Intraţi în posesia unui telefon, deţinuţii pot coordona din închisoare infracţiuni, răzbunări sau afaceri, a spus ieri directorul general al ANP, Ioan Băla. Aproximativ 7.300 de telefoane mobile au fost descoperite în 2009 în posesia deţinuţilor din România, doar 2.700 de astfel de aparate fiind depistate de gardieni la controalele de la intrarea în închisori. Telefoanele sunt ascunse în pachete, în produsele alimentare sau pur şi simplu aruncate peste gard. Penitenciarele "fruntaşe" la aparatele aruncate din exterior peste gardul închisorii sunt Penitenciarul Rahova, Jilava, Giurgiu şi Mărgineni. Directorul ANP a admis existenţa unor "clanuri" care îşi controlează afacerile din închisoare, exemplele fiind clanul Cămătarilor la Bucureşti, al Cocalarilor la Jilava şi Giurgiu sau al Cordunenilor la Iaşi şi Bacău. O rezolvare a problemei telefoanelor ar fi radarele de bruiere a semnalului GSM, dar, până să emită un proiect de lege, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, spune că are nevoie de analize clare ale fenomenului şi ale implicaţiilor existente atât din punct de vedere al respectării drepturilor omului, cât şi din punct de vedere al sănătăţii deţinuţilor, angajaţilor din penitenciare sau celor care locuiesc în apropierea locurilor de detenţie. Un alt element de care trebuie să ţină seama sunt telefoanele introduse special în închisori care servesc la monitorizare şi folosirea informaţiilor în anchete penale. Proiectul de lege ar putea fi gata până la sfârşitul acestui an, a anunţat ministrul. Predoiu le-a cerut directorilor de închisoare să îmbunătăţească rapid condiţiile de detenţie, chiar dacă au un buget de austeritate, pentru a preveni condamnări la CEDO. "Trebuie să ameliorăm condiţiile de detenţie. Vin din urmă condamnări la CEDO de la sfârşitul anilor '90 sau începutul anilor 2000", a spus ministrul Justiţiei.


ARHIVA SIPA ŞI CRIMINALITATEA, PROBLEME "BĂGATE SUB PREŞ"
Ministrul Predoiu a identificat arhiva fostului SIPA şi criminalitatea drept cele mai importante probleme ale sistemului penitenciar, despre care a precizat că reprezintă "chestiuni lăsate în urmă, băgate sub preş". "În sistemul penitenciar trebuie să avem toleranţă zero la orice nerespectare a legii. Aveţi un patrimoniu important pe care trebuie să-l gestionaţi cu mare grijă. Fără risipă, fără corupţie", a spus Predoiu. El a subliniat că arhiva SIPA nu a fost niciodată inventariată integral. "A avut loc un inventar, dar a fost oprit. Vom elabora cadrul normativ, vom finaliza inventarierea documentelor, în prezent sigilate, şi îmi doresc să ajungem cât de repede se poate la o soluţie finală. Este o problemă pe care am preluat-o nerezolvată şi vreau s-o rezolv în mandatul meu. Vom avansa curând un act normativ pentru a rezolva problema arhivei SIPA", a spus Predoiu. Reamintim că arhiva SIPA a fost în centrul unui scandal în urmă cu câţiva ani, când fostul Monica Macovei, ministru al Justiţiei, a fost acuzată public că a folosit informaţii obţinute din documentele respective pentru a influenţa unele decizii politice şi pentru neutralizarea unora dintre adversarii reformelor sistemului judiciar propuse de ea. Pentru folosirea SIPA în scopuri ministeriale a fost bănuit şi un alt ministru de Justiţie, Rodica Stănoiu. De folosirea informaţiilor adunate de fostul serviciu secret al justiţiei în alte scopuri decât cele pentru care a fost creat SIPA s-au plâns de-a lungul timpului mai mulţi magistraţi, sub protecţia anonimatului, dar niciodată nimeni nu a formulat o acţiune în justiţie.


SFATURI PENTRU DIRECTORII DE PENITENCIARE
Ministrul le-a recomandat directorilor să citească despre management, să fie proactivi şi inventivi. "A fost foarte greu în 2009, va fi foarte greu şi în 2010, dar nu vă mai gândiţi la ce face statul pentru dumneavoastră, la ce fac sistemul, bugetul pentru dumneavoastră, cu bagheta magică. Nu există baghetă magică, nu trebuie să abandonăm planul aspiraţional şi trebuie să-l adaptăm la condiţiile actuale. Cu bani, oricine poate să facă foarte multe lucruri, managerii adevăraţi sunt cei care rezolvă probleme în condiţiile date, nu în condiţii perfecte", a spus Cătălin Predoiu.