Bilanţ negru pentru presă

LA RAPORT ● Semnal de alarmă în mass-media
Libertatea de exprimare a presei a cunoscut momente de regres la mai multe capitole în cursul anului trecut, conform datelor făcute publice ieri de Agenţia de Monitorizare a Presei (AMP) – ActiveWatch, în cadrul Raportului FreeEx "Libertatea Presei în România – 2007".

LA RAPORT ● Semnal de alarmă în mass-media
Libertatea de exprimare a presei a cunoscut momente de regres la mai multe capitole în cursul anului trecut, conform datelor făcute publice ieri de Agenţia de Monitorizare a Presei (AMP) – ActiveWatch, în cadrul Raportului FreeEx "Libertatea Presei în România – 2007".

În urmă cu cîteva zile aflam dintr-un alt raport realizat de Freedom House că libertatea presei  în România se află în pom, mai exact pe locul 94, cu patru locuri mai jos în top faţă de 2006, la egalitate cu Panama şi Peru. Libertatea parţială cu care se confruntă presa în România este confirmată şi de acest al doilea studiu FreeEx, ale cărui concluzii au fost prezentate şi discutate la sediul Agenţiei de Monitorizare a Presei în prezenţa lui Mircea Toma (preşedintele AMP), Liana Ganea şi Răzvan Martin (directori de programe AMP), Cezar Ion, preşedintele Asociaţiei Jurnaliştilor din România etc.


JENĂ DE SUMMIT. Chiar dacă momentul Summit-ului NATO de la Bucureşti "a scăpat la mustaţă" de includerea în acest raport, urmare a faptului că s-a desfăşurat în luna aprilie a acestui an, de la masa dezbaterilor nu au lipsit criticile aduse modului în care autorităţile au înţeles să pună pumnul în gură libertăţii de exprimare. "Summit-ul NATO a reprezentat o perioadă de criză, în care instituţiile statului au funcţionat cum au funcţionat şi minerii în România. Oamenii care au vrut să-şi exprime un punct de vedere au fost bătuţi", a precizat Mircea Toma cu referire la evenimentele de la fabrica Timpuri Noi cînd mai mulţi militanţi anti-NATO au fost arestaţi şi bruscaţi de poliţie.

Fiecare punct fierbinte al raportului a fost exemplificat prin prezentarea unui caz reprezentativ pentru situaţia dată. Astfel, de pe listă nu a lipsit momentul "ţigancă împuţită", incident cu grea încărcătură la nivel simbolistic, prin modul în care preşedintele Traian Băsescu a înţeles să dea un exemplu în ceea ce priveşte comportamentul faţă de reprezentanţii presei, model care poate deveni aplicabil şi în cazul altor persoane. Prin urmare, preşedintele conduce detaşat la capitolul insulte şi agresiuni la adresa jurnaliştilor, fiind responsabil de cel mai grav caz de acest fel, conform raportului.


OPINIE VS OBSCENITATE. Anul 2007 a însemnat, de asemenea, creşterea presiunilor politice, în special a celor venite din zonele superioare ale clasei politice:  "Există în continuare politicieni cu un statut important, care reuşesc să ceară lucruri nedemocratice, cum ar fi interzicerea prin lege a unei publicaţii sau retragerea calităţii de jurnalist acreditat la primărie", a precizat Mircea Toma. În opinia preşedintelui AMP, cel mai grav caz de încălcare a libertăţii presei în România este "reculul insultei şi calomniei în Codul Penal". Mircea Toma a ţinut să-şi manifeste reacţia personală la introducerea calomniei şi insultei în Codul Penal prin ridicarea degetului din mijloc a mîinii drepte. Acesta a ţinut să-şi susţină gestul cu relatarea unei întîmplări petrecută în timpul summitului NATO, cînd un gest similar, arătat de un cetăţean la trecerea unei coloane oficiale, a fost catalogat gest obscen şi amendat de autorităţi cu 5 milioane de lei vechi. "Întreb: în acest caz a fost vorba de gest obscen sau de exprimarea unei opinii?".


TROC POLITIC. Pe lista neagră se află şi televiziunea publică, dar şi CNA-ul, "devenite obiecte ale trocului politic dintre partide". Bineînţeles că nu a fost omis, în acest context, faptul că la conducerea televiziunii publice a fost numit un om politic (Alexandru Sassu), cu funcţie de conducere în PSD, iar la cîrma CNA, Răsvan Popescu (PNL), precum şi relatările din presă referitoare la negocierile de culise dintre PNL şi PSD, care şi-ar fi împărţit conducerea celor două instituţii. Accesul la informaţiile de interes public facilitat de îmbunătăţirea cadrului legal, dar împiedicat de nerespectarea acestuia de către instituţii, multiple iniţiative legislative cu impact negativ asupra libertăţii de exprimare, lipsa produselor editoriale de calitate prin neglijarea subiectelor de interes public, încălcarea principiilor etice şi punerea accentului pe senzaţionalism, lipsa de preocupare a redacţiilor faţă de respectarea standardelor profesionale, dezechilibrul puternic pe piaţa forţei de muncă între cererea foarte mare de personal calificat şi oferta extrem de redusă se numără de asemenea printre concluziile raportului.

De luat aminte

Raportul FreeEx conţine o serie de recomandări ale AMP. Astfel, politicienii au dreptul să critice presa, dar orice gest de ameninţare sau agresiune este unul periculos, încurajînd violenţele generalizate la adresa jurnaliştilor, mai ales că 2008 este un an electoral. De asemenea, insulta şi calomnia trebuie eliminate de urgenţă din legislaţia penală, iar instituţiile statului trebuie să aplice legea accesului la informaţiile de interes public şi să înceteze să blocheze accesul la astfel de informaţii. Televiziunea şi radioul public au nevoie urgentă de o nouă lege de funcţionare, pentru ca cele două instituţii să devină cu adevărat independente de factorul politic. Insituţiile de presă trebuie să găsească metode eficiente de autoreglementare şi să acorde resurse pregătirii prefesionale a jurnaliştilor.